Trimiteți un comentariu pe: Lumea …. aşa cum nu o ştim?

Experienţe recente şi mai vechi m-au învăţat ca ritmul de publicare diferă enorm între ştiinţe. Un biochimist sau un medicinist poate publica relativ uşor 6-7 articole pe an. Un sociolog publică în mod normal sub 3 articole ISI pe an. Sunt diferenţe date de nivelul de dezvoltare al ştiinţei, de numărul de autori ai unui articol, de durata peer-reviewing-ului, de lungimea articolului, de modul de construcţie a argumentaţiei teoretice etc.

Acest lucru este valabil pentru mai toate ţările, nu doar pentru România. (asta nu schimbă însă faptul că, şi dacă ajustăm producţia de articole ISI cu această productivitate generală, în România, ştiinţele sociale rămân cu mult în urma celor exacte sau a ingineriei).

Din această perspectivă apar diferenţe enorme între facultăţi atunci când vorbim de publicarea ISI. Acesta este de altfel şi unul dintre motivele pentru care cele 4-5 topuri internaţionale care ordonează universităţile în funcţie de performanţa academică nu iau în considerare câte o facultate din aceste universităţi, ci universităţile în ansamblul lor. (să zicem că te apuci să compari UBB Cluj cu Univ. Bucureşti dpv al producţiei de ISI şi iei aleator câte o facultate din fiecare: de la UBB se nimereşte sociologia, iar de la UB chimia. Vei trage rapid concluzia că bucureştenii sunt mai performantă decât clujenii. Dacă se nimereşte însă să iei chimia de la Cluj şi sociologia de Bucureşti, concluzia va fi contrarie).

În plus, topurile internaţionale au început de ceva vreme să compare între ele domenii ale ştiinţei...

Nu mai dezvolt argumentul, pe care cred că l-am schiţat suficient. În schimb, vă invit ca, atunci când citiţi altfel interesanta încercare de ierarhizare a universităţilor schiţată de SAR, să fiţi atenţi la metodologia folosită şi să preluaţi cu precauţie concluziile raportului cu pricina.