Culmea e ca probabil nici renuntarea la cota unica n-ar fi interpretata ca "afectare" a celor "bogati".
Iar paradoxul total este ca s-ar putea sa existe si argumente "competente" in acest sens.
22 mai 2010 la 14:00
Anonim spunea...
Punctul tau de vedere e superficial, mecanicist, si deci f usor de contestat. O sa o fac eu, culmea, nu un mare suporter al ministrului sau al guvernarii actuale in general! Strict matematic, omul are dreptate: tva-ul e procent, FIX cat afecteaza pe sarac afecteaza si pe bogat, CA PROCENT. Tu afirmi ca il afecteaza mai mult pe bogat, pt ca SUMA in sine e mai mare la el. E usor de vazut ca lucrurile stau mai degraba pe dos. Bogatul va da pe Bentley cu 3% mai mult, sa zicem, adica 3000 de euro in plus (date imaginare, nu mi-am pus problema sa imi iau Bentley vreodata...). Pe sarac, painea il va costa tot cu 3 % mai mult, adica 30 bani in plus. Dar pt ca el avea oricum bani doar de o paine inainte de cresterea tva, acum el nu va mai putea cumpara acea paine. Prin urmare: creste tva-ul, bogatul isi ia o masina mai ieftina, saracul mananca mai putin. La nivelul perceptiei subiective, singura care conteaza pana la urma, tu cine crezi ca se va simti mai afectat?
Mai mult decat atat: preturile produselor de lux sunt in mai mare masura preturi legate de valoare simbolica, si de o cerere-oferta extrem de nishata. Prin urmare, ma tem ca de fapt, Bentley-ul va scadea ca pret, pt a fi in continuare in target-ul paturii selecte. Pretul painii nu va scadea, din pacate - e in mai mare masura rezultatul unor calcule economice gen productie+distributie+taxe etc. Nu imi place nici mie concluzia asta, si nu am idee cum intra asta in dezbaterea actuala. Dar am simtit nevoia sa reactionez la ce mi s-a parut un comentariu simplist al tau la o afirmatie ca de obicei vaga si probabil rau intentionata a ministrului.
Așa este, fiecare contribuie în continuare cu același procent. Apoi suma colectată se redistribuie către ceilalți. Fără a mai trece prin restul etapelor (la urma urmei sunt superficial, așa că îmi permit să nu mă obosesc să scriu toate aceste etape), creșterea TVA în conjuncție cu redistribuirea contribuie (ce e drept marginal) la scăderea inegalității. E vorba prin urmare de un câștig relativ al celor cu mai puține resurse (relativ se referă efectiv la cei cu mai multe resurse, că la asta trimite cuvântul "inegalitate" din fraza precedentă.
Însă nu la aceasta se referă textul meu și relația de manual pe care o reamintesc. Pur și simplu, cei cu mai multe resurse au tendința de a consuma mai mult, nu doar ca sumă dată pentru fiecare obiect în parte, ci și ca număr de obiecte achiziționate. mai mult, comportamentul respectiv de consum nu se modifică de la o zi la alta, mai ales atunci când fluctuațiile prețurilor nu sunt unele dramatice. Spre exemplu o creștere a TVA de 1-2 puncte procentuale nu modifică substanțial comportamentul de consum al celor mai înstăriți. în schimb, cei mai puțin avuși își vor ajusta mult mai repede consumul. De aici una dintre sursele efectului despre care vorbeam în postare.
Pe de altă parte: Să zicem că X are 2000 de lei. El cheltuie de obicei 1700. Y are 1000 de lei. El cheltuie de regulă 1000. Să zicem că va crește TVA de la 19% la 20%. Y va cheltui în continuare 1000, că nu are rezerve. În schimb, Y va crește cheltuielile la, să zicem, 1800. Rezultatul e simplu: # Y contribuia înainte la buget, prin TVA, cu 19%, acum o face cu 20%; # X contribuia înainte cu 1700*19%/2000=16,15%. Acum contribuie cu 1800*20%/2000=18%. Cu alte cuvinte, contribuția procentuală a lui Y începe să se apropie de cea a lui X.
Evident, relația este mult mai complicată de atât. Dacă sunt luate în considerare și efecte legate de creștere economică, de dinamică a prețurilor șamd, calculele simpliste de mai sus cunosc unele ajustări care însă nu le modifică esența.
În fine, aș putea continua, dar așa cum spuneam, relația cu pricina este una de manual. Este inacceptabil pentru un ministru să nu aibă consilieri capabili să îi explice despre ce e vorba. Iar lipsa consilierilor spune multe despre ministrul cu pricina.
27 iunie 2010 la 00:41
Sebastian Vlădescu, ministru de finanţe este citat de ziarul pro-prezidenţial Evenimentul Zilei. Ziarul spune că domnul Vlădescu „[...] a adăugat că îi este greu să înţeleagă în ce măsură creşterea TVA la 24% şi a cotei unice la 20% i-ar afecta doar pe cei bogaţi. Ar fi fost afectată întreaga populaţie a României”.
Contextul este dat de compararea măsurii cu scăderea salariilor unei părţi a angajaţilor, nu tocmai dintre cei care câştigă cel mai mult.
Sincer să fiu, am rămas cu gura căscată. Chestiunea este una de manual: creşterea TVA afectează în primul rând pe cei care cumpără mai mult, adică pe cei care au cu ce să cumpere mai mult, adică pe cei cu mai mulţi bani. Evident că îi afectează şi pe ceilalţi, aşa cum ar putea eventual, la limita limitei, să fie interpretat acel „doar” din declaraţia atribuită ministrului de finanţe. Totuşi, ţinând cont de contextul în care este plasată, declaraţia ar putea ridica suspiciuni serioase fie asupra competenţei, fie asupra bunelor intenţii ale domniei sale
E importantă precizarea cu orientarea politică a Ev.Z., ca să evităm suspiciunea că ziarul ar fi voit să îl pună pe ministru într-o poziţie dificilă.
Prin urmare: fie cei de la Ev.Z. nu au priceput ce a vrut să spună ministrul, fie ministrul are o problemă de exprimare a propriilor idei. În ambele cazuri, situaţia este una în care cu greu poţi găsi aspecte luminoase.
trimis de către Bogdan Voicu la 11:03 pe 22 mai 2010
"Stupefacția, ministrul și presa"
3 Comentarii -
Culmea e ca probabil nici renuntarea la cota unica n-ar fi interpretata ca "afectare" a celor "bogati".
Iar paradoxul total este ca s-ar putea sa existe si argumente "competente" in acest sens.
22 mai 2010 la 14:00
Punctul tau de vedere e superficial, mecanicist, si deci f usor de contestat. O sa o fac eu, culmea, nu un mare suporter al ministrului sau al guvernarii actuale in general!
Strict matematic, omul are dreptate: tva-ul e procent, FIX cat afecteaza pe sarac afecteaza si pe bogat, CA PROCENT.
Tu afirmi ca il afecteaza mai mult pe bogat, pt ca SUMA in sine e mai mare la el.
E usor de vazut ca lucrurile stau mai degraba pe dos. Bogatul va da pe Bentley cu 3% mai mult, sa zicem, adica 3000 de euro in plus (date imaginare, nu mi-am pus problema sa imi iau Bentley vreodata...).
Pe sarac, painea il va costa tot cu 3 % mai mult, adica 30 bani in plus.
Dar pt ca el avea oricum bani doar de o paine inainte de cresterea tva, acum el nu va mai putea cumpara acea paine.
Prin urmare: creste tva-ul, bogatul isi ia o masina mai ieftina, saracul mananca mai putin. La nivelul perceptiei subiective, singura care conteaza pana la urma, tu cine crezi ca se va simti mai afectat?
Mai mult decat atat: preturile produselor de lux sunt in mai mare masura preturi legate de valoare simbolica, si de o cerere-oferta extrem de nishata. Prin urmare, ma tem ca de fapt, Bentley-ul va scadea ca pret, pt a fi in continuare in target-ul paturii selecte. Pretul painii nu va scadea, din pacate - e in mai mare masura rezultatul unor calcule economice gen productie+distributie+taxe etc.
Nu imi place nici mie concluzia asta, si nu am idee cum intra asta in dezbaterea actuala. Dar am simtit nevoia sa reactionez la ce mi s-a parut un comentariu simplist al tau la o afirmatie ca de obicei vaga si probabil rau intentionata a ministrului.
26 iunie 2010 la 15:13
Așa este, fiecare contribuie în continuare cu același procent. Apoi suma colectată se redistribuie către ceilalți. Fără a mai trece prin restul etapelor (la urma urmei sunt superficial, așa că îmi permit să nu mă obosesc să scriu toate aceste etape), creșterea TVA în conjuncție cu redistribuirea contribuie (ce e drept marginal) la scăderea inegalității. E vorba prin urmare de un câștig relativ al celor cu mai puține resurse (relativ se referă efectiv la cei cu mai multe resurse, că la asta trimite cuvântul "inegalitate" din fraza precedentă.
Însă nu la aceasta se referă textul meu și relația de manual pe care o reamintesc. Pur și simplu, cei cu mai multe resurse au tendința de a consuma mai mult, nu doar ca sumă dată pentru fiecare obiect în parte, ci și ca număr de obiecte achiziționate. mai mult, comportamentul respectiv de consum nu se modifică de la o zi la alta, mai ales atunci când fluctuațiile prețurilor nu sunt unele dramatice. Spre exemplu o creștere a TVA de 1-2 puncte procentuale nu modifică substanțial comportamentul de consum al celor mai înstăriți. în schimb, cei mai puțin avuși își vor ajusta mult mai repede consumul. De aici una dintre sursele efectului despre care vorbeam în postare.
Pe de altă parte:
Să zicem că X are 2000 de lei. El cheltuie de obicei 1700. Y are 1000 de lei. El cheltuie de regulă 1000.
Să zicem că va crește TVA de la 19% la 20%. Y va cheltui în continuare 1000, că nu are rezerve. În schimb, Y va crește cheltuielile la, să zicem, 1800.
Rezultatul e simplu:
# Y contribuia înainte la buget, prin TVA, cu 19%, acum o face cu 20%;
# X contribuia înainte cu 1700*19%/2000=16,15%. Acum contribuie cu 1800*20%/2000=18%. Cu alte cuvinte, contribuția procentuală a lui Y începe să se apropie de cea a lui X.
Evident, relația este mult mai complicată de atât. Dacă sunt luate în considerare și efecte legate de creștere economică, de dinamică a prețurilor șamd, calculele simpliste de mai sus cunosc unele ajustări care însă nu le modifică esența.
În fine, aș putea continua, dar așa cum spuneam, relația cu pricina este una de manual. Este inacceptabil pentru un ministru să nu aibă consilieri capabili să îi explice despre ce e vorba. Iar lipsa consilierilor spune multe despre ministrul cu pricina.
27 iunie 2010 la 00:41