Trimiteți un comentariu pe: Lumea …. aşa cum nu o ştim?

Istoric PSD este cel mai stabil partid din România ultimilor 26 de ani. Filiația sa este simplă: FSN/FDSN/PDSR/PSD fost mereu în prim plan, a păstrat un nucleu puternic de alegători, a fost acuzat constant de corupție, neocomunism, autoritarianism și antireformism. E greu de spus cum ar fi arătat PSD dacă nu s-ar fi asociat în anii 1990 cu figura lui Iliescu, în anii 2000 cu cea a lui Năstase, apoi cu Geoană, Ponta și Dragnea. Primul s-a remarcat drept acel ocrotitor al plantatorilor de panseluțe care declara în decembrie 1989 despre comunism că a fost o idee buna, dar prost înțeleasă. Al doilea a ajuns la pușcărie pentru corupție. Al treilea a fost definit de primul cu duiosul apelativ „prostănac”. Al patrulea este un cunoscut plagiator. Al cincilea a fost condamnat pentru fraudarea votului la referendumul din 2012. Cei cinci sunt toți președinții pe care partidul i-a avut de la desprinderea din FSN, exceptându-l pe Oliviu Gherman. De remarcat faptul că fiecare din acești președinți, exceptându-l pe cel în funcțiune, a deținut șefia social-democraților câte 5 ani. Cu președinți cu astfel de trecut, este firesc ca PSD să atragă mai degrabă discuția despre persoane, nu despre programe.

Programul de guvernare: generalități Prima surpriză este, ca și la USR, neplăcută: nu găsești un program pe site. PSD și-a făcut un site separat pentru program, dar a uitat să pună un link în pagina proprie sau eu nu l-am găsit!

Al doilea element surprinzător este că PSD are doar un program … economic. Așa îl cheamă pe el, pe program: program economic. Extrem de ciudat pentru un partid social-democrat.

Al treilea element deranjant este că programul nu este accesibil ca atare. Ca și USR, PSD ți-l virează pe bucăți, sub forma a șapte fișiere .pdf. Avantajul este că sunt „doar” 7 (adică de 5 ori mai puțin click-uri decât la USR dar de 7 ori mai multe decât la PNL). Dezavantajul este că la USR erau html, aici e vorba de .pdf-uri. Nu ar fi fost deranjat dacă era un singur document, dar fiind 7 devine … lipsit de atenție la nevoile cititorului. În plus, sunt multe măsuri și chiar pagini întregi care se repetă în cele 7 .pdf-uri.

A patra surpriză neplăcută este că nu avem un program propriu zis ci o serie de slide-uri salvate ca .pdf.

Surpriza plăcută este că avem de a face cu un program consistent, cu obiective palpabile, așa cum explic imediat.


Programul de guvernare: direcții majore Partidul de stânga se ocupă de 7 lucruri majore: Investiții, Dezvoltare, Relaxare Fiscală (!!), Agricultură, Sănătate, Tineret, Mediul de afaceri. Acestea sunt plasate sub eticheta de „program economic”. Și este singurul program propus pentru aceste alegeri.

Direcția 1 se ocupă de „Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții”. Ca și la PNL, nu e prea clar de unde vin banii. Singurul indiciu al fi acel „înființarea de companii” menționat pe un slide. Ceea ce ar fi consistent cu un partid social-democrat, așa cum erau de pildă socialiștii lui François Mitterand în anii 1980. Altfel, acest fond face de toate: autostrăzi, energie, cale ferată, irigații, spitale, bănci (CEC și Eximbank), cercetare. Iar fabricile vor produce armament, fructe și legume, farmaceutice, metalurgice, carne și apă minerală.

Dar PSD are un mare merit: fixează obiective concrete pentru 2017-2020: creșterea PIB cu 20 mld. lei, din care 6 mld. se duc în creșterea bugetului; apar 42.000 de locuri de muncă. Și vor o creștere a numărului de români din clasa de mijloc. (ce e drept, cea din urmă nu este măsurabilă: poate fi o consecință a modificării volumului populației, nu a structurii). Partea proastă este că slide-urile nu sunt sincronizate între ele. La „investiții” apare promisiunea celor 42000 locuri de muncă. La al doilea set de slide-uri („dezvoltare”) apar 60000 de joburi nou create.

Cifrele se repetă ca obiective concrete: câte 200.000 de lei pentru 10.000 de start-up-uri noi pe an; cu distribuție regională. Adică o creștere anuală a numărul de firme cu 20%.

PSD va elimina 102 taxe, pe care le nominalizează.

Iar creșterea veniturilor la buget este date prin absorbția de fonduri europene, ce duce la efecte de multiplicare, prin taxele și impozitele aferente lanțului productiv. Apar și aici cifre, care nu par foarte precise (ignoră spre exemplu faptul că se atrag deja fonduri europene), dar sunt repere de urmărit și de monitorizat de un eventual guvern din umbră al opoziției, pe sistem britanic.

Creșterile salariale sunt exprimate în cifre mai moderate decât la PNL, sunt prezentate obiective anuale, dar nu este foarte clar care este mecanismul prin care sunt previzionate. Dar este acel sentiment că măcar și-au bătut capul să calculeze niște cifre. Ba chiar au făcut-o atent, pentru toate dimensiunile pe care le abordează. Reproduc mai jos câteva din cele pe care le propun în ce privește fiscalitatea, dar astfel de cifre regăsim și la sănătate, și la agricultură,

Impozitare PSD propune un sistem progresiv de impozitare, deși nu îl numește ca atare. Salariile lunare brute sub 2000 de lei vor fi impozitate cu 0%. Restul sunt impozitate cu 10%, cu câteva excepții: medicii nu sunt impozitați deloc, la fel și cei din IT (deși PSD uită că aici acest lucru se aplică deja programatorilor, de 13 ani).

Se micșorează contribuțiile la fondurile sociale, atât CAS, cât și CASS, iar toate celelalte contribuții dispar (adică devin 0%!). Curat social-democrație, coane Fănică! (pardon, Dragnea)

La fel și la pensii, practic dispare taxarea pentru pensiile sub 2000 de lei. Cei cu PFA sub 24.000 de lei pe an, nu mai plătesc nimic șamd, se reduc sau se taie toate taxele, inclusiv TVA.

Temele mele de interes: Educație Sunt destul de multe propuneri la partea de educație, răsfirate însă prin alte capitole. Vor înființa câte „un liceu antreprenorial” pe județ.

Vor da o sumedenie de bani, în o grămadă de feluri:

Vor acorda credite anuale de 40.000 lei/an pentru cei care merg la școala profesională, sunt studenți sau angajați și au sub 26 de ani. Partea cu angajații m-a uimit total!
400 Euro pe an pentru 60.000 de tineri, ca să termine gimnaziul. 400 lei pe lună pentru cei de la profesională (alți 60.000 de beneficiari). 250 lei pe lună pentru elevii din familii sărace (270.000 de beneficiari). Cifrele acestea nu m-au convins, par a fi puse acolo ca să fie niște cifre. Nu e clar cum sunt selectați cei câte 60.000 de tineri, de unde se suportă costurile administrative, și alte astfel de „amănunte”. Finanțarea ar veni prin POR (unul dintre programele alimentate cu fondurile europene).

Reapare subvenția (cu 50%) a salariului de încadrare a absolvenților de universitate, garantându-se un salariu minim brut de 2500 de lei pentru primii 3 ani de la absolvire. Ce ne facem însă cu cei care sunt deja angajați pe salarii mai mici și cu 6-7 ani vechime? Măsura îmi pare fantezistă prin distorsiunile pe care le-ar putea genera pe piața muncii.

Tot pentru absolvenții de universitare, apare o alocare de 80 milioane EURO, adresată către 52.000 de tineri (cum i-or selecta??) pentru „Programe de stagii pentru experiență profesională”. Finanțată prin POCU, măsura îmi lasă senzația unei surse de a direcționa bani către clienți politici (cei care vor oferi programele de stagii respective).

Sunt bani alocați pentru ucenici (care apar frecvent prin program) și, mai ales, „Creșterea ponderii criteriului privind angajabilitatea în finanțarea instituțiilor de învățământ superior”. Cea din urmă este interesantă ca propunere, extrem de atractivă, dar sună a slogan (nu prea avem sloganuri în programul PSD, ceea ce este meritoriu!). De astă dată, a folosi angajabilitatea ca și criteriu este un deziderat extraordinar, dar ar trebui să ai în spate o propunere minimală care să spună cum o vei măsura…

10% locuri pentru elevii din rural la universități (probabil de stat), cu condiția de lucra apoi în rural o durată minimă egală cu cea a studiilor.

Temele mele de interes: Cercetare Nu se va întâmpla nimic aici. Nu am găsit nimic concret. Ba chiar nu am găsit nimic, nimic. Asta dacă nu cumva punem sintagma „universități de top” în această categorie.

Temele mele de interes: Migrație Se vor da stimulente tinerilor ca să revină în țară. Iar sprijinul pentru salarii mari la absolvire și angajarea de ucenici va preveni emigrarea. În prima privință nu observăm cifre concrete, dar experiența internațională spune că este o propunere lipsită de fundament.


Bizarerii Confuziile conceptuale pe care le observam (masiv) la USR apar și la PSD, dar mult mai limitat: asistenții sociali sunt la capitolul de sănătate (le crește salariul la pagina 28).

La capitolul despre tineri se discută și despre sport de masă. Adică sportul ar fi doar pentru cei tineri? Generația mea nu mai are voie?

Concluzii Programul PSD chiar este un program. Sunt multe lucruri discutabile în el, dar măcar ai despre ce discuta.

Consistența ideologică este redusă. Social democrații propun reducerea de taxe, creșterea antreprenoriatului, nu reușesc sa definească corect asistența socială. Dar procedează consistent cu doctrina lor la a propune întreprinderi de stat și o puzderie de beneficii sociale promovate prin politici active (ceea ce este lăudabil), precum și un sistem progresiv de impozitare.

Din păcate am dubii că ar exista o bază economică prin care sumele atrase la buget să permită vreuna din măsurile propuse în condiții scăderii fiscalității.