Stanislav Secrieru

Russian Foreign Policy in Times of Crisis...

2009-07-01T15:39:00.005+03:00

iata un brief scos la ceps pe care l-am copt inca din primavara. incerc sa trasez legatura intre criza economica si politica externa rusa.

extinderea nato la est

2009-06-30T13:13:00.000+03:00

a avut loc intilnirea informala consiliului nato-rusia la nivelul ministrilor de externe. daca prezenta prim-ministrului tarii gazda karamanlis este de inteles, atunci participarea premierului italian ridica niste semne de intrebare: fie minsitrul de externe nu este foarte competent si atunci premierul este un fel de re-asigurator (putin probabil), fie seful executivului ataseaza relatiei nato cu rusia o valoare politica si simbolica cruciala si prin prezenta sa doreste sa confirme acest lucru, mai ales ca intilnirea urma sa relanseze dialogul politic in cadrul nrc suspendat dupa razboiul din 2008. fara indoiala cooperarea sanatoasa cu rusia este un deziderat important, insa care nu poate fi realizat in dauna vecinatatii estice. neglijarea estului= tensiuni cu rusia+mini-crize inflamate in csi. deci ar fi bine ca la urmatorul eveniment la nivel inalt in cadrul parteneriatului estic, premierul italian sa repete isparava de la corfu si sa vina personal (plus insotit de ministrul de externe) si sa nu trimita la misto ministrul welfare.

intilnirea a fost prefatata de ”canonada” rusilor care relua povestea despre greselile fundamentale alinata comisese fata de rusia, monumentul ”minciunii” fiind promisiunea de a nu extinde nato la est (punctul de vedere asumat de multi si in vest). recent am dat de un articol fine si un interviu care din nou demonstreaza falsitatea acestor declaratii. mark kramer pa baza documentelor declasificate in rusia, state, germnia, franta si uk demonstreaza destul de convingator ca o astfel de promisiune nu putea fi data in 1990 asa cum pretind rusii: pactul de la varosovia era functional (desfiintat abia in 1991), gorbaciov promova perestroika in tara dar o incuraja si in est fiind convins ca urss modernizat va servi ca un model si astfel moscova va pastra soft hegemony in europa de est, sovieticii si nici americanii nu se gandeau la posibilitatea extinderii aliantei la est in 1990, pe parcursul negocierilor beker-gorbaciov-shevardnadze cuvintul ”est” a fost utilizat, dar in contextul extinderii infrastructurii militare nato in germania de est, iar din transcriptul convorbirilor reiesa foarte clar ca partile au interpretat la acea vreme termenul identic, in final urss intentiona sa taraganeze reunificarea germaniilor prin retragerea lenta a trupelor astfel conroland procesul de reunificare si pastrand pozitii puternice in procesul politic. argumentele lui kramer sunt intarite si de un interviu recent oferit unei publicatii din rusia de generalul naumann responsabil la inceputul anilor 90 pt aspectele militare ale extinderii nato. la intrebarea cu privire la promisiunea neonorata, naumann afirma ca ideea (sau pericolul daca privim din perspectiva sovietica) extinderii nu exista in 1990 si prin urmare o astfel de promisiune nu putea fi facuta.

un dans prenuptial in manas?

2009-06-29T07:03:00.000+03:00

intr-un post anterior pe kirgizstan scriam ca rusia si kirgizstan pot castiga de pe urma ”dramei” in jurul evacuarii bazei americane din manas. dupa prelungirea recenta a prezentei militare americane in kirgizstan, profiturile bishkekului asa cum arata ”contabilitatea multivectoriala” sunt evidente si cuantificabile: bani de la rusi, chiria marita pt americani plus fonduri pt diverse programe in tara, si la toate acestea se adauga prin ricoseu generozitatea aproape altruista a chinei in asia centrala (competitia ascunsa eurasec/csto vs sco se inteteste) anuntata la summitul sco (credit loan usd 10 miliarde) din care poate trage foloase si bakiev.

avantajele moscovei din tot acest piruiet geopolitic inca nu sunt foarte clare. oficial au fost trimise semnale mixte, ambuguu - noi am aprobat prelungirea acordului (face parte dintr-un great deal ruso-american), transant - am fost trasi pe sfoara si urmeaza o fraza ce devine deja marca inregistrata nu doar in problematica nucleara dar si raporturile regionale , ”raspuns adecvat”. inclin sa dau dreptate lui golts ca rusia in ciuda investitiilor urgente nu a reusit sa-si atinga obiectivul propus in kirgizstan. prin urmare, moscova continua sa ”savureze„ toate placerile pluralismului regional in asia centrala. inainte sa respingem definitiv versiunea dealului ruso-american (in cazul bazei din manas) intens promovata de analisti-kremlinisti trebuie sa evaluam rezultatele discutiilor ruso-americane la nivel inalt programate pt iulie si sa urmarim atent forma pe care o va lua ”raspunsul adecvat” (discurs sau actiuni).

stepford waltz

2009-06-19T19:58:00.004+03:00

obisnuesc sa postez piese mai calme, de data aceasta optez pt un vals reenergizant prelucrat superb de david arnold din coloana sonora la stepford wives, l-am gasit ciudat intr-un trailer pt harry poter aici. un fundal sonor fine pt a citi cartile achizitionate la targ.

bookfest 2009

2009-06-19T18:23:00.004+03:00

...as usual o aventura placuta in lumea cartii. desi ca sa fiu de la inceput critic: 1. numarul cartilor pe teoria conspiratiei, geopolitica mistica, despre fracmasoni si servicii secrete (in care este supradimesnionat rolul serviciilor) a crescut ingrijorator, ingreunand in acelasi timp identificarea cartilor esentiale la standurile unor edituri 2. s-a tradus ceva pe rusia contemporana, insa in mare parte cartile nu sunt de cea mai buna calitate, probabil traducerea unui autor mai competent din vest costa mai mult, altfel nu gasesc explicatii 3. zona marii negre, adica ce se intimpla in tarile vecine declarate zona intereselor nationale de securitate aproape 0, am vazut ceva ce cu greu se incadreaza la analiza, mai degraba o relatare din seria wikipedia/google 4. desi unele reduceri sunt foarte atractive, per total cartile sunt cam scumpe (nu este un secret ca produse in unele tari ue sunt mai ieftine decat in romania, oare vom pati la fel si la capitolul carti?).

insa ce am gasit interesant: 1. daca sunteti tri-sti, a mai ramas manualul lui goldstein, eu am fost mai rapid, am luat la reducere 50% (63 RON) singur exemplar din international relations and world politics: security, economy, identity de viotti si kauppi (2007) 2. recomand evadarea de la auschwitz - povestea unui soldat sovietic de origine ucraineana despre dubla evadarea reusita din a doua incercare, si care ulterior (1967) a participat la un proces la frankfurt pornit impotriva tortionarilor de la auschwitz 3. polirom-ul a scos carte buna marturisirile unui disident convertit de adam michnik, care ofera proprie perspectiva asupra originilor si cauzelor rasturnarii sistemului totalitar 4. o enciclopedie pt pasionati de istoria militara imperiului roman totul despre armata romana interesant de tras paralele cu armata sua (organizarea, functii in faza de post-conflict, interactiunea cu comunitati locale, etc.) 5. o carte despre islam si compatibilitatea cu valorile democratice intitulata reconcilierea, islamul, democratia si occidentul scrisa de benazir bhutto inainte de a fi asasinata, foarte interesanta elaborare cu privire la femeia in islam, cu referiri la rolul sotiei profetului muhammad - khadijah (ea a fost prima care a vorbit si l-a incurajat dupa prima revelatie de la gabriel), dar si interpretarea acceptiunii interne si externe a jihad-ului, ca toti moderati-reformisti, bhutto pune accent pe componenta interna - a infruntarii raului din sine si autoperfectionarii spirituale continue. 6. si nostalgicilor dar si ca masura de preventie pt a evita in exprimari limba de lemn recomand dictionarul limbii romane de lemn, m-am uitat pe dictionar, problema e ca frazele erau brevetate la moscova (sunau ingrozitor in rusa) iar in traducere in romana si mai, doar un exemplu ”vseobiemliushia vospitatelinaia rabota” - in traducere libera ”munca ampla de educare”, acum suna funny, atunci nu chiar.

sunt sigur ca am rata si ceva carti fine, dar vor mai fi si alte targuri. mai sunt doua zile, grabiti-va la bookfest.

PS am zarit niste politicieni din majoritatea parlamentara fara tv in spate la standurile editurilor cumparand carti de specialitate. lectura alimenteaza spiritul cogito ergo sum, deci nu e chiar totul pierdut pt romania.

raportul ecfr pe rusia si ue in vecinatati suprapuse

2009-06-16T14:23:00.005+03:00

prin toamna 2008 am fost cooptat temporara in echipa ecfr pt a asista pe nicu si andrew in elaborarea raportului publicat azi The limits of enlargement-lite: European and Russian power in the troubled neighbourhood. pe linga ca este cea mai proapspata, in opinia mea, este si cea mai comprehensiva analiza comparata realizata pe politica rusiei si ue in spatiul post-sovietic (caucazul de sud, belarus, ucraina si moldova). pt cei in romania care monitorizeaza atent evolutii in zona largita a marii negre este un must reading. studiul este rezultatul unui numar impresionant de interviuri realizate de autori cu oficiali si cercetatori din ue (institutii si state membre), rusia si state eap, live and virtual brain-storms, statistici adunate, sistematizate si interpretate, mii de emaluiri in vederea adunarii datelor si informatiilor suplimentare (ceea ce imediat imi vine in minte o reactie extrem de prompta de la o ambasada romana la o solicitare de a furniza informatii cu carcater public, dificil de obtinut la bucuresti), drafturi peste drafturi, prezentari test, reactii imediate, post-debates si restructurarea draftului initial, si bineinteles lecturi (articole academice, carti, studii, etc.). toate acestea fac din raport un produs de calitate superioara foarte bine ancorat in realitatea pe teren. anume acest lucru obliga factori decidenti de la bucuresti (interesati de stabilizarea si securizarea sustenabila a estului) la o atentie sporita asupra recomandarilor facute de autori. in ceea ce ma priveste, am cunoscut live sau virtual foarte multa lume buna pe parcurs, si asta pe linga teamwork expirience capatat lucrand in echipa ecfr, probabil cel mai mare castig.

csto as a failure

2009-06-15T19:06:00.006+03:00

anterior am vb despre framantarile din interiorul csto in procesul de elaborarea acordului cu privire la fortele de reactie rapida. subliniez e vorba despre documentul si nu procesul de crearea fortelor pe teren, interoperabilitatea si exercitii de verificare. nu a fost nevoie de cunostinte profunde in matematica superioara pt a anticipa rezultatul summitului csto, uzbekistanul nu a semnat acordul, belarus a lipsit ”nemotivat” de la lucrarile sesiunii sefilor de state. cineva se intreba cat de coerenta poate fi o alianta militara compusa din 28 state? dar se pare ca calitatea aliantei si a membrilor conteaza mai mult, decat o componenta compacta (7 state membre csto) a statelor multi-vectorial orientate.

off topic: am intrat pe blog si m-am speriat (probabil senzatie similara a avut la fel de multa lume la moscova), dupa o ascensiune sustinuta pretul petrolului a scazut cu 2 dolari si jumate. ma intrebam eu cand va cadea...

Rusia-Germania si estul

2009-06-15T18:40:00.005+03:00

steinmeier a vizitat moscova saptamana trecuta, iata interviu din kommersant, au fost ridicat intrebari cu privire la reinterpretarea istoriei, parteneriatul estic, rolul germaniei in europa, relatiile nato-rusia, perspective de aderarea georgiei si ukrainei la nato.

acum o luna zile la berlin a avut loc o intilnire ruso-germana a tinerilor de perspectiva (lideri politici de viitor), sumarul dezbaterilor poate fi gasit aici, dar nu asta mi-a atras atentia. discutii ended up in role game, partea rusa a fost pusa in papucii nemtilor pentru a elabora inclusiv propuneri de politica externa fata de rusia care sa tinteasca imbunatatirea cooperarii ue-rusia. citeva sunt foarte sugestive si utile (chiar daca vin de la niste tineri) pt a intelege dorintele si logica moscovei in general: inghetarea extinderii ue pt 20-25 ani, insa fara a declara acest lucru public; organizarea unor swap-uri in domenii sensibile (energie, inalte tehnologii); elaborarea regulilor de conduita in spatiul post-sovietic (ceva similar Cold War rules de conduita in zone de competitie); de a nu ridica intrebarea cu privire la aderarea ucrainei la ue si nato pentru a nu tensiona relatii cu rusia (cine a spus ca rusia se opune doar extinderii nato la est?); si ultima cea mai relevanta pt bucuresti, de a determina romania sa renunte la eliberarea pasapoartelor cetatenilor moldoveni. mai repet, propunerile au fost formulate de tineri rusi de la think-tankuri si nu oficiali de la moscova.

Journal of East-European and Asian Studies no.1

2009-06-11T18:31:00.003+03:00

a fost lansata pe piata romaneasca o noua revista autohtona de specialitate Journal of East-European and Asian Studies. nr.1 poate fi accesat online (in proportie cam 85%), din cuprins:

Discouraging Responsibility in Bosnia&Herzegovina:
The Continuing Role of the International Community -Darragh Farrell
Treads in the canvas. Pipeline politics and the economization of the Russian foreign policy in the
Black Sea region -Paula Ganga
Is Freedom of Speech also Freedom to Hate? The Role of the Media in Fueling the Rise of Nationalistic Rhetoric in Bulgarian Politics - Elza Ibroscheva
The English School, International Society and “Recognition” Policy in Eurasia - Murad Ismayilov
Georgia 2003 and Ukraine 2004: Two Acts, One Play? - Donnacha Ó Beacháin and Abel Polese
Democracy, Human Rights and Ethnic Conflicts in Eastern Europe and Asia and in the Processes of European Integration and Globalization - Zlatko Isakovic
The EU, the US, China and the Energy System. The Energy Diplomacy - Pietro De Matteis
“In 2020 we will all see clearly” - The Transatlantic Bargain and South Eastern Europe - Asle Toje
BOOK REVIEWS
Barry Buzan, Richard Little, Sistemele internaţionale în istoria lumii: Reconfigurarea studiului relaţiilor internaţionale, Iaşi, Polirom 2009 - Horia Bărbulescu
Stephen G. Brooks, William C. Wohlforth, World out of balance. International Relations and the Challenge of American Primacy, Princeton, Princeton University Press, 2008 - Simona Soare

facerile CSTO si sansele Azerbaijanului in NATO

2009-06-08T15:32:00.005+03:00

"...and its members have different goals within the organisation and are using NATO membership for their own advantage. The alliance is at a crossroads." e doar un pasaj din recentul op-ed a lui rogozin in care reprezentantul rusiei la nato hq pornind de la premise pesimiste pt nato ofera gratis aliatilor sfaturi on how nato could improve its relations with russia. fara indoiala alinata trece printr-o perioada dificila de redefinire interna pe parcursul careia trebuie sa faca fata numeroaselor provocari asimetrice si conventionale de ordin extern (de la pirati in aden si talibani in afghanistan la reassertive russia ). insa daca aruncam o privire mai atenta in ograda vecinului, problemele nato palesc in fata "dificultatilor facerii" csto (mult dorita replica in csi). presa relateaza pe larg despre impotmolirea statelor membre csto in elaborarea si aprobarea documentului care va pune bazele fortelor de reactie rapida. uzbekistanul a conditionat semnarea de urmatoarele amendamente: decizia cu privire la utilizarea fortelor sa fie luata prin consens si nu printr-o majoritate simpla, unitatile militare sa nu fie dislocate in alte state daca acest lucru interzice legislatia nationala, interdictia pt utilizarea fortelor de reactie rapida in conflicte intre state membre csto, acordul cu privire la crearea fortelor trebuie intra in vigoare doar dupa ratificare de toate state membre si nu imediat dupa semnarea documentului. la aceste amendamente se mai adauga nemultumirile armeniei, care este preocupata de reactia aliatilor (in particular trupelor de reactie rapida) in cazul unui atac/conflcit cu azerbaijan. citeva chestiuni ies in evidenta, lipsa de incredere in legatura cu utilizarea acestor contingente militare (suspiciuni de misuse), nu toate state membre se percep drept aliati (deci nu exclud un conflict armat ca modalitate de a transa o problema bilaterala) si lipsa de credibilitate in implementarea prevederilor "art.5" (apararea unui membru in caz de agresiune) csto. ultimele doua ridica problema de functionare, vitalitate si eficienta csto. nu adauga incredere nici razboiul comercial purtat intre "democratii suverane" si membrii csto rusia si belarus (cand toata lumea era in asteptarea razboiului gazelor ruso-ukrainian sau democratie suverana vs democratie liberal-haotica) pe marginea importurilor/exporturilor de produse lactate. lucru care a determinat pe luka sa aduca aminte cat de costisitor este scutul militar oferit rusiei de belarus. nu este exclus ca pe masura ce conflcitul comercial ia amploare (miza dupa unele estimari e 1 mlrd de dolari, adica profitul industirei belaruse pe an din exporturi de produse lactate in rusia), participarea belarusului in proiecte csto sa fie amendata corespunzator.

raman in zona gri intre nato si csto. o relatare interesanta despre felul in care razboiul in georgia a schimbat perceptia oficialilor de la nato hq si unor state membre cu privire la extinderea aliantei la est. anterior considerat in coada plutonului, azerbaijanul potrivit unor surse la bruxelles si baku, este vazut ca potential front-runner in cursa pt statut de membru. daca sa judecam la rece era singurul stat din csi care nu s-a retras din exercitiu nato in georgia (armenia, kazakhstan si moldova au cedat presiunilor moscovei). baku si-a marit prezenta in afghanistan si coopereaza pe tacute dar f smoothly cu aliati pe military sector reform. sursa de la nato hq numeste romania, turcia, uk, polonia, balticii si surpriza putin-friendly italia ca fiind sustinatori ai azerbaijanului. sigur dosarul energetic dar si plasamentul geografic face din azerbaijan un potential membru atractiv pt aliati, la celalat capat e conflcitul nesolutionat din nk (si eventuala reactie rusiei-armeniei), derapaje democratice si doctrina multivectoriala (balanta intre rusia, occident, turcia si iran) corectitudinea ultimei confirmata pt elite de la baku prin evenimente in georgia si tentative de apropiere turco-armeana.

violenta verbala in relatii internationale si war of ideas

2009-06-05T16:35:00.002+03:00

luka s-a enervat dupa declaratii "defaimatoare" ale ministrului rus de finante kudrin la adresa economiei nationale si l-a comparat cu otmorozki (more or less "dolt" in eng la singular) din opozitia belarusa care constant critica guvernul. drept raspuns amintind despre infuzii financiare masive in belarus medvedev afirma ca:".....but we have never and will never make personal comments on other countries’ leadership." referitor la "will never" nu ma pronunt, dar un efort retrospectiv ma loveste cu asta, citat din medvedev:" He’s (georgian president) an unpredictable pathological and mentally unstable drug abuser." privind astfel declaratia lui luka se inspira pe larg din tehnologii kremliniste. limbaj de cartier pare atractiv si pt alti politicieni in csi in lupta cu rivali. foarte recent la ekho moskvy emuland abordarea rusilor "crazy saakashvili", voronin a facut aluzii la integritatea psihica sefului statului roman.

violenta verbala in ri nu este un fenomen nou. de regula face parte din confruntare ideatica cu caracter local, regional sau global si are menire sa legitimeze/sprijine decizii/politici desfasurate la nivelul structurii materiale sistemului international. insa violenta verbala sau promovare politicii sub o lozinca confrontationala nu este tocmai un mijloc eficient pt a deposeda adversari de argumente nici pt ai determina sa-ti accepte idei, modele sau solutii. in prezent in state se duce o dezbatere interesanta pe reanimarea a soft power american si reimpachetarea discursului. in timp ce exemple de mai sus oscileaza intre local/regional, perspectiva americana este una globala si se invarte in jurul war on terror, war on drugs si war of ideas. iata un comentariu de pe rand co. in care autorul isi pune intrebare cu privire la cel mai eficient mod de marketing ideas in sistem international care sa ajute promovarea politicii externe. autorul porneste de la " The most effective way to persuade people to adopt a new point of view is not to attack their current perspective." si ajunge la urmatoare concluzie:"We need not 'defeat' detrimental ideas. Rather, we should aim to make bestsellers of the ideas that bolster our cause... It is important to remember that we do have enemies participating in this marketplace. But we can still actively oppose our enemies and their harmful ideas without letting the way we talk about doing so insult consumers of those ideas or the actual processes by which ideas spread and change." probabil speech-ul de la cairo a lui obama (hasa la malekum, utilizarea formulei war of necessity in afghanistan) poate fi considerat o prima tentativa de a implementa recomandarile de mai sus.

Romania la marea baltica, Rusia militara

2009-06-03T10:56:00.006+03:00

azi in orasul lui hamlet - helsingor, romania se va alatura (daca nu vor fi surprize) in calitate de observator la consiliul statelor baltice - initiativa de cooperare interguvernamentala la nivel regional lansata in 1992. se impune o precizare ca forumul pt parteneriat si dialog la marea neagra promovat de romania acum citiva ani (care a consumat usor diplomatia rusa pt a o bloca) se inspira pe larg din initiativa baltica. se prea poate ca experienta rezultata din participare ca observator va fi utilizata pt revigorarea sau eficientizarea initiativelor/proiectelor similare la marea neagra.
helsingor, gazda summitului consiliului statelor baltice in acest an, acum 300-400 de ani era un punct strategic la marea baltica. plasamentul geografic (fiind la un capat de stramtoare f ingusta intre helsinborg si helsingor, azi e ruta de ferryboat care face legatura intre danemarca si suedia in 20 min) oferea posibilitatea unica de a controla tranzitul comercial in regiune, ceea ce azi e cunoscut ca hamlet castle sau castelul kronborg era o fortareata bine echipata, in cazul in care negustorii refuzau sa plateasca taxa de tranzit, flota comerciala era intii avertizata prin citeva salve de tun iar in caz de neconformare imediat si foarte eficient scufundata.
intimplator, in aceste zile in golful finic flota rusa a avut ocazia sa-si demonstreze eficienta in cadrul unui exercitiu militar. insa o nava de razboi a gresit directia si a luat la tinta "pozitiile inamicului" - pesocinoe - un satuc din subrubiile st.petersburgului . in total 10 proiectile au aterizat in sat, miraculos spargand doar un geam la o masina nefericit parcata. efecte pozitive palpabile ale "reformei militare secrete" (asa cum a fost etichetata aceasta in mass media) lansate dupa razboiul din georgia se lasa asteptate. in afara de concidieri in aparatul central oarecum suspendate la presiunea generalilor si crizei economice, posibila demisia ministrului se prefigureaza a fi cel mai mare efect al reformei. declaratia sefului vdv (forte aeropurtate) shamanov (veteran razboiaelor cecene) chiar indica asupra tendintei puternice de a reveni la status-quo ante. 1000 tentativa de reforma militara in rusia da semne de oboseala.

what doesn't kill you ost

2009-05-30T16:43:00.003+03:00

alex wurman a fost un necunoscut pt mine pana in clipa in care am gasit intimplator o bucata din coloana sonora what doesn't kill you. aici linkul (ascultat in special de la min. 1). trackul este teribil de calmant.

criza economica si politica externa rusa

2009-05-30T16:07:00.007+03:00

International Affairs Forum a organizat o masa-rotunda virtuala pe impactul crizei economice asupra rusiei, in comentariul meu care a fost reprodus si aici am incercat sa raspund la intrebarea daca si in ce fel turbulenta econimica la nivel global resimtita din plin de rusia (executivul de la moscova prin numeroase actiuni amplificand efectele) va influenta politica externa vecinului nostru de la rasarit. raspunsul a fost raportat la interesele occidentului de a reformula relatiile cu rusia si dinamica competitiva in spatiul ex-sovietic. concluzie intermediara-generala: "The hopes that a self-assertive foreign policy will fade away immediately under the pressure of the crisis are short-sighted and ignore profound mutations in the Russian strategic identity which might prove to be extremely resilient. While the crisis might increase the tactical space for cooperation on the Russian side, the West should not harbor illusions about a submissive Russia." demersul face parte dintr-un efort sustinut de a produce o analiza mai consistenta pe acest subiect. din pacate policy brief cu pricina intarzie sa apara, dar sper sa-l scoatem asap.

UPD cseea "Nor has the crisis reduced the appetite to reap some juicy assets in the West."
bloomberg:"Chancellor Angela Merkel’s government picked on May 30 a partnership led by Magna International Inc., a Canadian auto- parts supplier, with Russia’s biggest bank, OAO Sberbank, and Russian carmaker OAO GAZ as the sole bidder for Opel, the European division of GM, the U.S. automaker that will file for bankruptcy today...Sberbank would own 35 percent, matching the remaining holding of Detroit-based GM."

Forumul Economic Uniunea Europeană – Rusia

2009-05-26T16:42:00.007+03:00

citeva idei pe marginea evenimentului si discursului presedintelui:

1. e foarte bine ca bucurestiul a aparut pe harta forumurilor la care se dezbate relatia problematica ue cu rusia. geografia condamna romania sa dezvolte o expertiza solida pe spatiu si sa se insurubeze activ in dezbateri europene pe tematica ue-rusia-csi. am constata de mute ori in occident interes pt pozitia romaniei pe tematica estica (nu pozitia oficiala ci evaluarea unor experti), cum percepe romania lucrurile, cum se va comporta in continuare. revenind la eveniment logic ar fi ca urmatorul forum sa fie organizat in polonia de un think-tank din romania sub patronajul presedentiei poloneze.

2. forumul de la bucuresti este rezultatul apropierii vizibile romano-poloneze si intensificarii dialogului cu varsovia in ultima jumatate de an. curios, dar ambele tari au avut cam o traiectorie similara in ultimul an, ambele au incercat sa repare relatia cu rusia (polonia a cosmetizat-o, recent sikorskii la moscova pregatind posibila vizita a lui putin, ministrul roman al economiei afisa entuziasm dupa intilnirile la moscova cu miller si shmatko) si au suferit dezamagiri vizavi de performantele statelor din vecinatate estica pt care au exercitat lobby in ue (pt romania sigur dezamagirea a fost incomparabil de mare).

3. discurs: "Rusia este cel mai mare şi cel mai important vecin al Uniunii Europene, dar şi cel mai solicitant, lista divergenţelor fiind destul de lungă." - suntem geografic foarte aproape, exista un flux de schimburi comerciale, si totusi relatia ue-rusia este definita predominant in termeni negtivi, nu am gasit o formula sustenabila de cooperare.

"Cooperarea internaţională dintre Uniunea Europeană şi Rusia acoperă două paliere.Marile probleme ale cooperarii cu Rusia se regăsesc însă în al doilea palier, care este cel al vecinătăţii comune a Europei de Est şi a Mării Negre....Tot aici avem şi paralelismul proiectelor energetice, ca şi reticenţele Moscovei cu privire la Sinergia Mării Negre şi , mai nou, cu privire la Parteneriatul Estic." - dosare majore care complica lucrurile sunt vecinatatea imediata si energie. asistam la pipelines race. constatare ca sinergia nu functioneaza in sensul implicarii rusiei in cooperare regionala.

"Fidelă vocaţiei sale multilaterale, Uniunea Europeană va trebui să se străduiască, în continuare, să convingă Rusia la cooperare şi să o implice în proiectele comune. " - tonul pozitiv let's engage 'em e okei, dar ce facem atunci cand moscova impune regulile dupa care se va desfasura cooperarea? sau ce facem atunci cand planul moscovei pe un dosar nu presupune cooperare? vitezistii (two-speed europe) spun sa cooperam de dragul cooperarii, efectele se vor vedea in viitor. oare? ce fel de efecte? cum definim viitor, 10, 20, 30 de ani?

"Atacul masiv militar asupra Georgiei în anul 2008, ca şi criza gazului de la începutul acestui an au zdruncinat încrederea în intenţiile ca şi în transparenţa Moscovei. " de remarcat vocabularul utilizat anterior pt a descrie ce s-a intimplat in georgia in 2008 "evenimente" sau "interventie" a fost completat cu "atacul masiv militar" - ceea ce e mult mai aproape de realitate. a fost oare "inspirat" de prihodiko? vizavi de criza gazelor, se observa si aici o evolutie, de la usor blame-ukraine din iarna la lipsa de transparenta si neincredere in moscova ca furnizor credibil cu imaginea nepatata.

"Uniunea Europeană trebuie să accepte Rusia aşa cum este ea, cerând în schimb predictibilitate şi o minimă eficienţă economică." - trendul devine cam dominant in ue, si de fapt este raspuns la mesajul rusiei promovat intens in ultimii ani "nu incercati sa ne schimbati, acceptati-ne asa cum suntem, hai sa facem afaceri, decat sa discutam despre democratie". problema este ca predictibilitate pt ue va exista cand relatia va fi reglementata de reguli transparente acceptate si respectate de parti. a doua problema e ca democratia suverana, mai ales pe timp de criza nu poate fi un actor predicitbil. funny enough, nici rusii nu vad pe europeni ca parteneri foarte predicitbili. depsre eficienta, well, masurile anti-criza aplicate in rusia o indeparteaza de eficienta economica.

"De asemenea, vom fi în continuare buni vecini, insistând asupra garantării independenţei şi integrităţii tuturor statelor din zonă." - in primul rand cu gandul la moldova, mai ales dupa furtuna declansata prin declaratii de la piatra neamt, dar avand in minte si georgia.

mini-interviu rusia/csi, cetatenie II

2009-05-26T12:42:00.011+03:00

blogului revistei 22 pe politica externa a realizat un mini-interviu cu nicu, vlad, am fost invitat si eu sa ma dau cu parerea despre rusia, csi, ue. ce a iesit gasiti aici. trebuie remarcata unanimitate la intrebarea vizavi de dependenta economica de rusia. nicu:"Dependenta economica a R. Moldovei, dar si a altor state post-sovietice de Rusia este unul dintre cele mai eronate mituri care circula in UE, inclusiv in Romania." vlad:"Este o perceptie gresita si din pacate larg raspandita, bazata pe date de acum cativa ani." cat de adinc este inradacinat mitul confirma comentariu nr.1 care se inscrie in seria moldova-perfida-exportatoare-de-vinuri-dependenta-de-rusia aici. citeam aici despre caderea economica a rusiei comparata cu performanta negativa altor tari csi, reiesa ca rusia este a doua dupa ucraina. e foarte probabil ca aterizarea brutala a economiei va determina guvernul de la moscova sa adopte extra-masuri protectioniste pt a proteja productorul autohton. ue deja a simtit efecte, si belarusul s-a plans in acest sens. cam cat de atractiva in aceste conditii devine piata rusa?

valul de cereri in vederea redobandirii cetateniei (mentionat anterior aici) care s-a abautut asupra directiei pt cetatenie era previzibil, precum si probleme derivate. realitatea tv:"Sute de basarabeni dorm în faţa Direcţiei pentru cetăţenie din Bucureşti. La ora nouă dimineaţa, moldovenii sunt primiţi de cei trei funcţionari ai direcţiei. Majoritatea află că au stat toată noaptea degeaba. "Sunt foarte mulţi pentru puterea noastră...-director adjunct Direcţia pentru cetăţenie." asa cum anticipam aplicarea modificarilor operate in legea cetateniei va necesita cresterea resurselor administrative pt a prelua fluxul de cereri pana situatia se va stabiliza si toti cei care au permise de sedere isi vor depune dosare la bucuresti (un alt val de asteptat in octombrie noiembrie cand vor veni studenti din anul I sa depuna dosare). iata si ministrul roman de externe fiind in vizita in austria este fortat sa faca damge-limitation dupa unele declaratii bombastice bucurestiului despre cetatenie:"...Diaconescu fiind întrebat câţi dintre aceşti solicitanţi vor primi cetăţenia. "Nu ştim, dar oricum mai puţini decât în orice altă ţară europeană care are legi privind obţinerea cetăţeniei ca urmare a unor nedreptăţi istorice. Din 1991, 100.000 de persoane, nu toţi moldoveni, au devenit cetăţeni români. Dar vorbim deja prea mult despre această lege."

UPD comisia pentru politica externa a senatului propune majorarea personalului directiei cetateniei pt a accelera procesul de examinare a dosarelor, se mai propune posibilitatea depuneri dosarului la prefecturi si alte masuri care vizeaza capacitatea administrativa si preluarea/examinarea in termen prevazut de lege aplicatiilor. doar asa ordonanta din aprilie va avea impact maxim. deci, lucrurile se misca in directia favorabila.

Romania-Russia de la usor cald la as usual

2009-05-21T15:49:00.008+03:00

cam pana in februarie relatiile bilaterale dadeau semne de usoara incalzire, se parea ca cele doua "pragmatisme" s-au intilnit in final. totul a pornit de la intilnirea de la bucuresti intre cei doi presedinti, se pregatea vizita la nivel inalt la moscova, dupa razboiul in georgia kremlinul a apreciat reactia echilibrata si retinuta a romaniei (in comparatie cu balticii si polonia), usor si russkii mir isi facea loc in romania, s-au vehiculat oferte de convertire (south stream, respingerea acestora nu a descurajat moscova), s-au celebrat 130 de ani de relatii diplomatice, la ambasada romaniei la moscova de ziua independentei nationale a fost delegat vicele-dumei de stat (faptul ca acela s-a nimerit sa fie Jirinovskii e altceva, le trecem la sicane, un fel "sa nu uitati cu cine aveti de a face", aici poza si scurta relatare), preseditele romaniei l-a decorat post-mortem cu "steaua romaniei" pe soljenitin ordinul ridicat de vaduva si fiul lui soljenitin in cadrul unei ceremonii solemne a de la ambasada romaniei (gestul probabil apreciat de Edinaya Rossya care l-a transformat post-mortem in principalul ideolog, desi selectiv), a urmat diplomatia telefonica (intens dezbatuta in tara) pe timp de criza a gazelor intre rusia si ucraina (punctul de vedere exprimat la un moment dat de bucuresti ca kievul se face vinovat a fost primit cu satisfactie), totul a culminat cu vizita reusita ministrului de externe la moscova.

insa dosarul moldova a deraiat "pragmatismele" sau a aratat pana unde se intind "pragmatismele". moscova a inceput cu atacuri semi-camuflate (indicand asupra steagului altei tari la proteste, si comportamentul unor state membre ue), nici romania nu s-a lasat si a replicat indirect. moscova percepe evenimente din moldova ca o competitie, pt rusia steagul romaniei sau ue este confirmarea atractivitatii celor doi actori, fapt care starneste gelozie caci e vorba de zona de interese privilegiate si investitii sustinute in propriul soft power. toata lumea la bucuresti e constienta ca orice discurs pe moldova (atent monitoriazat de moscova), este si o comunicare indirecta cu rusia. din pacate, unele opinii recent exprimate de bucuresti au creat oportunitati pt diplomatia rusa. atacul direct aid to russian presidenta prihodiko (multam vlad) in care acuza romania pt organizarea protestelor si anunta introducerea acestui subiect in dezbaterea la summitul ue-rusia de la habarovsk (dupa hantimansiisk si acum habarovsk sper ca urmatorul summit sa fie organizat pe insule kurile) rusia da de inteles ca ue ar trebui sa struneasca romania, care complica relatii intre rusia si ue (se mizeaza ca semnalul sa fie receptionat de priveleged partners inside ue). aproape sigur ca mesajul desi indirect va fi comunicat si delegatiei romane (condusa de ministrul economiei) in cadrul vizitei la moscova. este aproape sigur ca se va discuta problema intermediarilor in contracte de gaze, dar putin probabil ca se va rezolva ceva (e suficient sa vedem esecul bulgarilor pe acest subiect, sofia avand o relatie calitativ superioara cu moscova, asta si un raspuns celor din tara care afirma ca alaturare la south stream va rezolva chestiunea intermediarilor). se va discuta despre energie si alte domenii de cooperare, dar in esenta nu se va schimba ceva radical. asa revenim la faza "things as usual". pe linga tensiuni in relatii, kremlinul nu are nici un interes sa intilneasca un presedinte outgoing, deci va cadea in sarcina urmatorului chirias de la cotroceni sa faca un push ca sa mearga la moscova si poate sa organizeze vizita presedintelui rus la bucuresti.

cum suntem vazuti de rusi?

2009-05-21T15:04:00.006+03:00

prin ianuarie am fost rugat sa raspund la citeva intrebari: "Cum suntem vazuti de catre rusi, ce imagine au ei despre noi si respectiv ce imagine aveti dvs despre rusii din Basarabia?" am si uitat intre timp de acest mini sondaj realizat de "Stare de Urgenta". dar zabovind pe blogul lui Ion am gasit linkul spre numarul care publica mai multe opinii colectate pe acest subiect, printre aceste figurand si contributia mea modesta la aceasta dezbatere. raspunsul este mai mult metodologic si incearca sa ofere un mod de a decupa imaginea/perceptia cat mai exact, iar etnie in opinia mea nu este cel mai bun criteriu de delimitare intr-un astfel de exercitiu.

cum dati gaze pt Europa? Gazprom si competitori

2009-05-19T18:42:00.003+03:00

date comparative foarte interesante cu privire la pretul gazelor practicat de Gazprom si competitori sai in Europa in primul trimestru din 2009.

Gazprom -498$ pe 1000m/c (potrivit expertilor 390-400$)
StatoilHydro - 360-370$
Shell - 333$
BP - 196.4$

asa cum arata date statistice, profetii despre cresterea periculoasa pt UE a importurilor de gaze din Rusia este lipsita de substanta, trendul descendent de fapt contniua. in 2007 Rusia asigura 37,8% din importurile UE de gaze, in 2008 desi importurile UE a crescut cu 20 mlrd m/c, cota Rusiei a scazut, fiind de 36,8%. se vehiculeaza ca in primul trimestru 2009 cota Gazpromului in importurile europene a scazut pana la 18%. este foarte probabil ca pana la sfirsitul anului monopolul rus va recupera pozitii in europa, insa nu va reusi sa inverseze long term trend (remarcat foarte bine aici) descendent de la 75% in 1990 la sub 40% in 2008.

Summitul Euro-Mediteranean vs Summitul Parteneriatului Estic

2009-05-14T20:25:00.007+03:00

continuu cu un proiect inceput inca in toamna, in cadrul acestuia am comparat reprezentarea statelor membre UE la doua evenimente: Summitul Euro-Mediteranean din vara 2008 si lansarea Partneriatului Estic din Mai 2009. statistica e net favorabila pt EURMED. a contat si greutatea presedentiei franceze de a mobiliza reprezentare la cel mai inalt nivel. din pacate presedentia ceha semi-decapitata nu a fost tocmai un jucator cu greutate capabil sa genereze un sprijin similar. insa reprezentarea unor state pe linga prioritatile nationale geografice ne spune ceva si despre relatia cu Rusia.

EURMED
Presedinti - 7
Prim-ministri (chancellors) - 19
Viceprim-ministri - 1
Ministri de Externe - 1

Finlanda a trimis si presedinte si prim-ministru.

EaP
Presedinti - 0
Prim-ministri (chancellors) - 18
Ministri de Externe -7
Alti ministri (Italia - minister of welfare) 1
Reprezentanti diplomatici (Austria, reprezentant permanent la UE si asta tara cu investii masive in unele tari din EaP, cum ar fi Belarus sau Ucraina ) 1

Checkpoint Charlie si Moldova

2009-05-13T11:36:00.006+03:00

faimosul checkpoint Charlie din berlin prin care aliatii si straini puteau trece in partea de est, desi s-a transformat in atractie turistica cu toate atribute comerciale (de exemplu puteti face rost de visa sovietica), atmosfera tensionata care multi ani a bantuit acest loc se mai poate simti. checkpoint charlie mai spune o poveste care ma duce cu gandul la moldova dupa 5 aprilie.

doi tineri nemti din germania de est au incercat sa forteze trecerea in berlinul de vest prin charlie point, unul a reusit, altul a fost grav ranit de soldati, inloc sa i se acorde asistenta medicala el a fost lasat sa zace in propria balta de singe. la o ora dupa garzile au recuperat cadavrul tanarului. dupa reunificarea germaniei, cei care au tras au fost identificati si condamnati. vom asista si noi la un proces asupra celor care se fac vinovati de ucidirea a celor trei tineri in moldova dupa 5 aprilie?

tinarului neamti a fost refuzat dreptul la libera circulatie, pt asta a fost ucis, sunt constient de contextul Cold War, dar asta nu legitimeaza omor, soldatul est-german avea optiunea de a nu trage in ciuda ordinelor si suferi consecinte acestei decizei, o calea mult mai dificila (condamnare substantiala), dar dreapta. celor trei tineri ucisi in moldova au fost refuzate mai multe drepturi fundamentale de la manifestare pasnica pana la - daca presupunem ca au fost retinuti pt presupusele acte violente in timpul manifestatiilor - dreptul la proces just si echitabil. cei care au executat ordine aveau optiunea individuala de facut respectarea constitutiei si legislatiei procesual penale sau daca era imposibil de respectat sa-si dea demisia (cu multe consecinte nefaste), fie sa execute ordinul si sa comita astfel infractiune grava. nu stim in cate cazuri politistii au urmat calea dificila, dar cel putin in trei, a fost preferata solutia usoara si radicala, simpla eliminare a problemei.

aceste actiuni nu ar trebui sa se bucure de prescriptie ca si in cazul garzilor est-germnane de la charlie checkpoint. vinovatii trebuie adusi in fata justitiei, fara acest lucru reconcilierea in moldova este imposibila. 6-8 aprilie a intrat in adn-ul politic tinerilor din moldova si nu va putea fi uitat sau sters usor, evenimentele din aprilie fac parte deja din identitatea colectiva acestei generatii tinere si interiorizarea acestei memorii le va ghida sau influenta fundamental decizii in viitor.

PS criza economica in moldova intareste pozitia ue fata de chisinau, oportunitatea care sper sa fie si convertita de bruxelles. o stire relevanta oarecum a trecut neobservata, pe 22 aprilie moldova a cerut ue "majorarea cotelor acordate în cadrul regimului preferenţial pentru R. Moldova în anul 2010." piata europeana mai ales pe timp de criza devine vitala pt economia rm.

again: Germania-Rusia

2009-05-11T17:40:00.004+03:00

mai insist pe acest subiectul "Germania" in al 3lea post consecutiv caci se dovedeste a fi extrem de actual si in acelasi timp problematic pt aliati care incearca sa inteleaga originile si motivatiile Berlinului in relatia bilaterala cu Moscova si sa anticipeze directia pe care o va lua raporturile privilegiate dupa alegeri in Germania. drept confirmare aparitia a doua articole in ultimele 2 luni in reviste de specialitate. dupa articol din FA in martie Germany's Russia Question: A New Ostpolitik for Europe, si cei de la Survival s-au aplicat asupra subiectului The Roots of Germany's Russia Policy, (din pacate online e disponibil doar abstract) care conchide: "The bottom line for most German leaders is that the isolation of Russia is unacceptable and must be avoided at all costs. It would deprive the West of its few remaining economic levers over Russian policy and leave Europe and the United States with only cruder means of influencing Russian behaviour. Meanwhile, Russian nationalism and even militarism could accelerate. The sense that Germany has become Russia's last strong link with the West only intensifies German concern, driving German leaders to redouble their efforts to maintain good relations."

perspectiva Germana - securitatea in Europa si Rusia

2009-05-09T14:53:00.003+03:00

nu ma pot compara cu charlemagne si capacitatea de penetrare in topul establishemntului german, si totusi am avut recent un contact interesant cu un former senior offcial de la MoD. cum se vede UE, new comers, securitatea si Rusia de la Berlin (le prezint incoerent):
- problema UE legatura deficitara intre formularea ideilor si implmenetarea lor pana la capat
- lipsa de vointa la nivelul tarilor UE de a avansa de la abordarea inter-guvernamentala la cea de integrare in domeniul CFSP
- noi veniti au abordare exclusiv de ce pot lua de la UE (doar demandeures), si nu vin cu perspectiva cu ce pot contribui
- pt prima data in istoria UE avem o presedentie a consiliului (aminteste de presedintele czech) care este against UE. isi aduce aminte de rolul UK de "sabotare" proceselor integrationiste, si de Polonia pe vremea fratilor Kaczynski. se intoarce la czech presidency, daca nu vreai in UE sau esti against UE membership noi respectam aceasta optiune, dar de ce daca nu vreai te alaturi clubului? paraseste-l
-referendum din Irlanda nu mai este doar despre Lisbon treaty, dar si membership Irlandei in UE
- presedintele Germaniei nu are curaj sa-si asume responsabilitatea pt promulgarea actului de ratificare Lisbon treaty inainte ca curtea constitutionala sa se pronunte, e o greseala, presedintele ar trebui sa-l semneze
- UE se bucura de un great amount of resources care ii confera o greutate globala, insa UE nu converteste resursele in influenta si hard power upgrade (multi se multumesc de umbrela de securitate US)
- Rusia exista doua abordari fie non-cooperare (doar teoretic) fie cooperare (vazuta ca imperative), razboiul din Georgia ne face sa gandim tot mai mult la cooperare cu Rusia
- Caucazul de Sud ramane o zona explozibila, cele 3 republici fiind in top 3 de importatori de armament in lume (e de verificat, dar ca sunt in fata e sigur), principalii furnizori in opinia sa Rusia si US (nu ofera un raport cat de cat exact)
-relatia cu Rusia importanta prin prisma procesului de pace in ME, si securitatea in S-EAsiei
- NATO a pierdut balanta in cooperare cu Rusia si extinderea (promisiunea pt Ukraina si Gerogia a fost o mare greseala)
- trebuie sa incepem sa gandim despre 3 pillar alliance US-EU-RUS
-Nato este dependenta de Rusia in Afganistan (insa ulterior este de acord ca si Moscova are interese pt a asista alianta cu tranzit non-military, desi potrivit lui toata lumea stie ca este si military transit)
- formula Germany down, Russia out and US in, este valabila si azi, germnaia este constienta de asta, formula Germany down a servit interese nationale germaniei
- balticii (si altii) gresesc cand abordeaza UE exclusiv pt economie si US pt securitate, deaorece nu au nici un impact asupra american decison making pe probleme de securitate, solutia e pt ESDP si common european position in relatii cu SUA.

si ceva pe impactul razboiului din georgia asupra suediei:
- evaluarea securitatii nationale si internationale care trebuia sa apara in 2008 sfirsit a fost aminata
- precedentele evaluari puneau accent exclusiv pe climate change si neglijau pericole conventionale
- suedia nu mai are nici o iluzie in privinta rusie si posibilitatii de a avea o relatie stransa, transparenta si de incredere
- proiectul de lege prin care suedia anunta unilateral art5 a trecut de citeva faze si in scurt va deveni lege, potrivit proiectului suedia isi asuma obligatia unilaterala de a asista defensiv orice membru UE in caz de atac, suedia sper ca asa vor proceda si altii (26) in cazul atacului asupra teritoriului sau
- sondaj pe membership al suediei in nato: 2004 support 29%, 59% oppose, 2009 33% support 50% against.

China-Japan, Germany and EU

2009-05-04T11:24:00.005+03:00

e foarte usor sa faci un film pe tematica relatiilor bilaterale dificile in care sa prezinti maniheic si unidirectional istoria, apluade sunt aproape asigurate in interiorul tarii, reactia adversa din afara te face si mai patriot. alta e sa cauti o prezentare mai nuntata a istoriei care va starni nemultumiri in tara ta si poate acuzatii dureroase. the economist, vb despre relatii sino-nipone care poarta povara ocupatiei japoneze in 30 si 40 si un film turnat de regizor chinez care prezinta o fata alternativa soldatului japonez.

la rubrica charlemagne articol f bun despre Germania "a bit more national and a bit less European", interesant ca trendul de "normalizare" a Germaniei este legat de Schroeder care e la gazprom si continua linia "normalizatoare". articolul ofera info despre discutii la ultimul GAERC: "At a foreign ministers’ meeting on April 27th, Germany sounded the alarm about instability in Ukraine, on the EU’s eastern border. German diplomats say privately that Russia is playing alarming games by issuing passports to Ukrainian citizens. Germany wants the EU to consider such steps as opening an EU office in Crimea, a part of Ukraine some Russian nationalists covet, or asking Russia to recognise Ukrainian territorial integrity." deci dupa polonez si americani, si nemtii vad necesitatea in prezenta europeana mai vizibila in crimea. charlemagne are si un blog, in care relateaza despre ultima sa calatorie in germania si discutii cu oficiali (reactii la critica adresata berlinului), la fel de interesante relatari.

cetatenie romana

2009-04-29T12:35:00.007+03:00

ordonanta de urgenta din 15 aprilie prin care a fost modificata legea cetateniei nu schimba radical lucrurile.

da, aceasta mareste bazinul celor care pot depune cerere de redobindire prin upgrade de la rude de gradul doi (veche prevedere) pana la rude de gradul trei (noua precedere). da, aceasta sporeste numarul celor care pot depune cerere de redobandire pe teritoriul romaniei (evitand coada imensa de la chisinau), prin eliminarea conditiei de 4 ani legal stati in romania (vechea prevedere) la simpla posesie a permisului de sedere in romania (noua prevedere). insa numarul celor care sunt in aceasta postura nu este f mare, un val de cereri care se va abate asupra directiei cetatenie (cei care asteptau sa implineasca 4 ani) se va epuiza rapid, si va ramane constant de la an la an (determinat in mare de numarul de studenti veniti la studii anual). sigur nu putem exclude posibilitatea ca soti sau sotie care deja poseda cetatenie romana insa domiciliaza in moldova, isi vor face cel putin in acte mutatia in romania ca sa permita celuilalt soti sa capete cartea de rezidenta si sa depuna acte la cetatenie.

dar oricum, numarul acestora va ramane nesemnificativ in comparatie cu cei care sunt in moldova si doresc sa depuna dosarul. potrivit estimarilor in jur de 800.000 de moldoveni au trimis o scrisoare in care solicita sa fie programati la consulatul roman de la chisinau ca sa depuna dosarul. deci este incorecta afirmatia ca exita 800.000 de dosare depuse de cetatenie, acele scrisori nu au nici o consecinta juridica, caci in baza ei nu poti lua cetatenie, exprimi doar intentia sa depui si soliciti programare, doar depunerea dosarului cu toate acte necesare produce consecinte juridice, inregistrarea cererii si examinarea acesteia care se va solda cu un eventual raspuns pozitiv sau negativ. efectiv dosare depuse sunt in jur de 40-50.000 mii. aici si ajundem la ce nu face ordonanta.

aceasta nu rezolva problema absorbtiei rapide a cererilor de redobandire de la moldoveni care stau in moldova, acolo unde este si masa critica de 800.000. in medie se asteapta 2-3 ani pt a fi programat la consulat ca sa depui dosar, in unele cazuri dureaza si mai mult. problema e cam greu de rezolvat fara marirea capacitatii consulatului de la chisinau de a prelua cereri. o solutie perfecta ar fi deschiderea de noi consulate, dar nefezabila in conditii actuale. alta ar fi sa lasi pe cei care sunt in moldova sa vina sa depuna la iasi si galati la branches special create directiei cetatenie pt a evita imbulzeala la bucuresti (asa cum se proceda pt depunere dosare la studii), dar pt asta e nevoie de bani si initiativa guvern plus ministerul justitiei.

pe linga problema absorbitiei aplicatiilor, ordonanta nu schimba radical viteza examinarii dosarelor, componenta comisiei marita de la 4 la 8 membri care potrivit legii ar trebuie sa dea decizia in termen de 5 luni, in realitate nu poate fi respectat fara cresterea dramatica a staff-ului secretariatului tehnic si componentei comisiei (8 membrii ramane putin pt dosare deja adunate si fluxul continuu de cereri).

fara indoiala ordonanta va schimba dinamica examinarii cazurilor dar nu dramatic incat sa permita absorbtia rapida. plus ramane nerezolvata problema depunerii dosarului. deci ordonanta va produce efecte dar nu pe masura declaratiilor facute de unii politicieni. culmea este ca multi in europa (sub impresia declaratiilor politicienilor de la bucuresti, si nu analizei profunde) se asteapta la un val de "barbari" din moldova reprosand in private romaniei acest lucru, insa recenta modificare legii cetateniei nu creaza premise pt asa ceva.