Twists and turns in my life

Decât...

2008-08-02T00:51:00.007+03:00

Pe o bancă stau şi-aştept

De mână să mă iei încet
Inima să se trezească
Şi să-nceapă să zâmbească.

Mă gândesc ne-ncetat
La chipul tău brăzdat
De-un surâs dulce, cristalin
Prevestind clipele ce vin,
Clipe de neuitat
Cum niciodată n-am visat.

Nici soarele, nici luna de-ar dori
Nu şi-ar putea închipui
Ceva mai frumos
Decât...

Toate pleacă...

2008-06-13T00:40:00.004+03:00

În lunga aşteptare,

Visând la clipele pierdute,

Lumea pare mare

Totul se năruie

Totul dispare.

Şi cea mai mică sclipire

Aproape de te-ar aduce,

Te-aş recunoaşte dintr-o privire

Drumu nu ţi-aş mai da

Şi-aş împietri de uimire....

Toate vin...

Toate pleacă...

Nimic...

Două drumuri

2008-04-14T23:23:00.002+03:00

Inima nu mai bate
Conversaţiile-s terminate
Totul se năruie
Dar amintirile mă bântuie.

Totul a fost genial
Totuşi parcă ireal
Nu mai este „tu şi eu”,
Ci doar „tu” şi „eu”.

Două drumuri separate,
Care-au fost cândva intersectate
Acum sunt doar paralele
Am rămas doar cu gândurile mele.

8 gânduri din momentul ăsta

2008-04-08T00:05:00.003+03:00

1. Am avut o zi plină şi cea de mâine se anunţă cel puţin la fel de plină.

2. Oare ce voi visa la noapte?

3. Parcă sună bine piesa asta.

4. Asta, garantat, sună foarte bine.

5. Cu asta m-am distrat de când am ajuns acasă, laserul ondulându-se pe ritmurile pieselor ascultate ("Lasăr frateeee!").

6. Aş mai compune ceva, dar versurile nu-mi curg prin minte.

7. Mă uit în gol şi mă gândesc la.... (who knows what?....)

8. Parcă urlă perna după mine, cred că-mi duce dorul... let's not keep it waiting then... Nighty night all my readers :)

P.S. era să uit... leapşa mi-a fost transmisă de Kittutza şi la rândul meu o transmit la: Mania de a fi unicul (Andrei) şi IulYa.

Pe-o bancă

2008-04-03T10:59:00.004+03:00

Parcul e plin,
Cerul senin,
Băncile ne-ncăpătoare
Pentru cuplurile iubitoare

De câte-o sărutare
Şi-o-mbrăţişare,
Tandră şi romantică,
Dar totuşi sălbatică

Aş ocupa şi eu una,
Dar singur nu pot sta,
Aşa că te aştept
Să te strâng la piept

De nimic să nu ne pese,
Să ne spunem şoapte alese
Într-o zi cu soare
Când nimic nu mă doare

Toate nu le ştim,
Pe-un ton sublim,
Să le exprimăm
Aşa că ne plimbăm
Şi sperăm
Ca într-o zi să ne întâlnim
Şi să ne iubim...

Un spic de grâu

2008-03-25T10:58:00.003+02:00

Un spic de grâu
Aruncat in râu
Şi dus de apă
La omul care sapă
Adănc în albia râului
S-ajungă la miezul pămăntului,
Să topească inima
Înghetată de patima
De a iubi
Şi-apoi a suferi
O mare pierdere
Dupa „La revedere”,
Un fel de „Adio”,
Cum doar la radio
Îţi cântă struna
Cu inima, nebuna,
Înapoi să te-aducă,
Ca mai apoi să te ducă
Pe culmile dragostei
Şi inima sa i-o iei
Şi-n picioare s-o calci,
Zob să i-o faci,
Că nu te-a iubit
Şi că te-a părăsit...

Visând...

2008-03-25T10:42:00.005+02:00

Unde eşti înger al speranţei?
Unde eşti tu, iubire?
Pe culmile imaginaţiei
Am acea trăire

Care te ridică,
Care te implică,
Care te doboară,
Care te omoară...

După care te reînvie,
Printr-o stare de reverie
Şi apoi te uimeşte
Când realitatea te izbeşte

O realitate haotică,
Nici o regulă nu se aplică,
Totul e încurcat
Şi dragostea s-a uitat....

Totul a fost înlocuit,
Nimic nu e asemuit
Cu culmile străbătute
Acum cateva minute.

Respir mereu
Un aer foarte greu,
Care tare m-apasă
Şi să trăiesc nu mă lasă.

Acum sunt intoxicat,
Totul s-a întunecat
Şi iar pot zburda,
Simţurile mi le pot dezmierda
Visând...

Un ghimpe-n suflet

2008-03-25T10:24:00.004+02:00

Un ghimpe-n suflet
Produce un sunet,
Unul ascuţit,
Al inimii ce-a iubit.

O inimă sfâşiată
Nu de mult uitată
În ploaia unei dimineţi
A acestei vieţi.

O viaţă acum tristă,
Fără nici o batistă
Să şteargă lacrima
Care nu-i prima

Din cele vărsate,
Dar acum uitate
Într-un loc pustiu
Care nici nu e viu.

Pe o stradă pustie

2008-03-25T10:21:00.006+02:00

Pe o stradă pustie
La o oră târzie
Mă gândesc la tine
Si te simt lângă mine

Afară e frig
Nu vreau nimic
Decât o caldă-mbrăţişare
Si-o dulce sărutare

Cu mâinile-n buzunar
Sper, da’ în zadar
Că va veni o noapte
Când tu-mi vei fi aproape

A Walk

2008-03-23T14:04:00.006+02:00

Un frig pătrunzător îmi taie încet, încet degetele, de parca vremea nu vrea să mă lase să scriu aceste rânduri. Dar eu nu simt nimic. Ma uit la lună… pare tristă… măcar în această privinţă ne asemănăm... nici ea nu mai străluceste cu aceşsi intensitate cu care ne obişnuisem… dar măcar ea mai are câteva stele împrejur, să-i ţină companie, să o iubească. Un avion străbate cerul, probabil plin cu oameni veseli, dar mă îndepărtez de subiect... luna... când a fost ultima oară când te-ai uitat la ea? Să o admiri pentru ceea ce este? Să-i mulţumeşti că stă acolo pe cer şi-ţi luminează drumul când nici o altă sursă de lumină nu o face? Poate că şi acela e un motiv în plus să fie suparată, cine stie...
Trec strada, nu mă uit dacă vin maşini pentru că nu mă pot atinge… nu exist în acel loc, în acel moment. Văd doar farurile în timp ce maşina trece prin spatele meu, dar nu mă uit înapoi... it's not worth it. În schimb mă uit tot inainte şi te caut în bezna care în curand va fi şi împrejurul meu...
Apa care curge contribuie la zgomotul care mă înconjoară… De ce nu poate fi linişte? De ce nu poate fi totul tăcut? De ce nu poate fi atât de linişte încât să-ţi aud fiecare bătaie a inimii? Bătaie care completează a mea bătaie. De ce nu pot vedea prin ochii tăi unde te afli? Aşa te-aş putea găsi mai uşor... oare la ce te gândeşti când eu scriu aceste cuvinte? Ne gândim oare la acelaşi lucru?
Calc zăpada în picioare. Mi-ar place să plutesc, să mă faci să zbor şi să pot să calc unde nimeni n-a mai calcăt niciodată, pe cărările către adâncul inimii tale, unde mi-aş face culcuş şi de unde n-aş mai pleca niciodată. Mi-ar mai place sa mă ridici atât de sus încât să ne întâlnim printre stele. Aş dansa cu tine printre ele şi apoi le-aş ruga să facă ceva pentru mine... le-aş ruga să se aranjeze în aşa fel încât chipul tău să apară pe cer şi să poată vedea toată lumea, tot universal cea mai frumoasă constelaţie din infinitul univers ce ne înconjoară în fiecare secundă a vieţii noastre. O stea tocmai a căzut de pe cer. Oare unde ai ajuns? Să vin, să te gasesc şi să mergem amândoi înapoi de unde ai venit…
Uite că am ajuns în parc, un parc supărat, cu lacrimile îngheţate. Aleile-i sunt pustii. Unde sunt îndrăgostiţii care acum două zile se plimbau pe aceste alei, ţinându-se de mână, zâmbind şi înveselind parcul? Dragostea nu ţine cont de temperatură, de ziua din an sau de vreme... dar iată doi îndrăgostiţi pe o bancă, două suflete pereche, două inimi care bat ca una singură într-o armonie perfectă.
Degetele mele au îngheţat, nu mai pot exprima interminabilele idei care-mi străbat mintea, aşa că mă opresc aici şi, poate, cu altă ocazie voi putea să le exprim.
Încă o zi se sfârşeşte, o zi în care nu te-am găsit, dar nu este o zi pierdută pentru că ea va rămâne tot timpul vie prin aceste rânduri. Mâine o iau de la capăt.
Ţie, celui care ai citit aceste fraze, îţi pot transmite doar atât: IUBEŞTE AZI MAI MULT CA IERI! Nu se ştie dacă mâine vei mai putea iubi. Orice ar fi IARTĂ, că altfel vei ajunge ca şi cei doi foşti iubiţi de langă mine, de care mi-e milă că se cearta şi acum se dau jos din troleu, mergând fiecare separat, fără să se fi salutat, deşi s-au urcat împreună în troleu, ţinându-se de mână şi zâmbindu-şi... e trist cum totul se poate nărui intr-o clipită...