EVACUATI DIN ORAS

Hai sa vorbim despre problemele orasului! (TRAFICUL)

2009-03-29T11:16:00.000-07:00

LARGITI STRADA, NU VREAU SA STAU BLOCAT IN TRAFIC!
Premisa greşită este că TREBUIE făcut în continuare loc pentru circulaţia şi staţionarea a tot mai multor autoturisme. Din păcate, nu! In străinatate lecţia asta e deja învăţată: cu cât se face mai mult loc traficului, cu atât se înteţeşte. Parisul sau oraşele din Peninsula Scandinavă sunt exemple elocvente în acest sens.

CE NE FACEM?
O soluţie durabilă este promovarea transportului în comun, a deplasării cu bicicleta sau, acolo unde este posibil, chiar mersul pe jos!

Alte soluţii practicate în străinătate sunt: LIMITAREA locurilor de parcare, OPRIREA creşterii suprafeţelor carosabile, SCUMPIREA parcărilor sau TAXAREA accesului cu maşina auto în centrul oraşului.

De asemenea, tot la dezvoltare durabilă intră şi măsuri urbanistice de reducere a nevoii de deplasare în oraş cu maşina şi mai ales de tranzitare prin oraş, prin centru.

Toate aceste aspecte au fost demult demostrate în alte ţări care au trecut prin ce trece România acum, deşi şi acolo autorităţile au avut nevoie de decenii pentru a accepta acest lucru.

Hai sa vorbim despre problemele orasului! (PARCARILE)

2009-03-29T10:24:00.000-07:00

AM DREPTUL LA UN LOC DE PARCARE!
Ei bine, nu este chiar aşa. Din păcate, Constituţia nu prevede dreptul la autoturism personal, însă unii orăşeni îl consideră un drept înnăscut. De asemenea, este o conceptie greşită să considerăm normală ocuparea unui spaţiu public sau chiar crearea unuia pentru fiecare dintre noi. ORASUL nu are atata loc!

ORIGINEA PROBLEMEI
Problema parcărilor nu este una recentă, situaţia fiind evidentă încă de la sfârşitul anilor '90. Criza locurilor de parcare din prezent reflectă o gestiune/previziune slabă a autorităţilor locale privind acest aspect. Nu s-a avut în vedere creşterea numărului de maşini şi nici nu s-au inventariat rezerve teritoriale pentru construirea unor parcari. Mai mult, s-au acordat avize de construire în oraş fără a se inventaria nivelul traficului şi capacitatea parcărilor din preajma obiectivelor noi (de obicei blocuri de birouri, centre comerciale sau blocuri de locuinte de lux).

SI ACUM CE NE FACEM?
In primul şi în primul rând, trebuie să ne obişnuim să utilizăm transportul în comun! In străinătate acest lucru este bine înţeles de cetăţeni.
Pentru a rezolva situaţia, cea mai inteligentă mişcare ar fi oprirea temporară a construirii de noi obiective si consultarea urgentă a urbaniştilor, arhitecţilor şi peisagiştilor, pentru inventarierea rezervelor teritoriale. Apoi, primul lucru de implementat ar fi proiecte de parcări subterane sau supraterane care să acopere nevoia cetăţenilor.
O altă măsură ar fi aceea de a introduce obligaţia dovedirii unui spaţiu pentru parcare la înmatricularea autoturismului, o soluţie foarte practicată în străinătate.

Cum ne afecteaza constructiile abuzive

2009-03-29T10:00:00.000-07:00

Ne iau din lumina si caldura naturala, deci ne iau sanatatea.
Consuma mai mult curent decat suporta instalatiile zonei, ceea ce duce la frecvente caderi de curent, in toata zona. Adesea, acelasi lucru se intampla si cu instalatiile sanitare si apele menajere (reziduale).
Sacrifica spatiile verzi si spatiile publice, deci ne sacrifica sanatatea.
Aduc mai mult trafic decat suporta strazile zonei, ceea ce incurca grav transportul public si ii goneste pe pietoni, pe biciclisti si pe copiii dusi in carucioare. Iar traficul inseamna poluarea aerului, a solului, a apei, poluare fonica si, in plus, mult stres.
Grabesc procesul de degradare a cladirilor din zona, ceea ce grabeste procesul de degradare a sanatatii noastre.

Uneori, efectul pozitiv imediat si vizibil este crearea de locuri de munca. Dar efectele negative pe care aceste constructii le produc in oras sunt apoi platite tot din banii nostri: cheltuieli pentru ingrijiri medicale, pentru repararea cladirilor, pentru refacerea infrastructurii zonei / orasului.

Hai sa vorbim despre problemele orasului! (CONSTRUCTIILE prea inalte)

2009-03-29T09:58:00.000-07:00

Atunci cand o constructie este mai inalta decat permite terenul si zona specifica, toate celelalte cladiri din zona capata mai putina lumina. Locuitorii din vecinatate sunt afectati direct, pentru ca nu mai primesc destula lumina naturala; si trebuie sa consume mai mult curent pentru iluminat electric. De asemenea, peretii caselor din vecinatate primesc mai putina lumina si caldura de la soare, deci devin mai umezi. Asta inseamna ca se vor degrada mult mai rapid, respectiv cheltuielile de intretinere a lor vor fi mult mai mari. In plus, umezeala peretilor va afecta sanatatea celor care locuiesc in aceste cladiri.
Daca in zona sunt spatii verzi, acestea vor primi mai putina lumina si caldura, si se vor degrada in scurt timp.

Hai sa vorbim despre problemele orasului! (CONSTRUCTIILE prea grele)

2009-03-29T09:55:00.000-07:00

Atunci cand o constructie este mai masiva, mai grea decat permite terenul si zona specifica, ea apasa asupra solului si asupra apelor din sol. Ca urmare, subsolurile celorlalte cladiri din zona devin inundabile. Asa ca, toate cladirile din zona vor fi afectate de umezeala, igrasie – ceea ce imbolnaveste incet dar sigur plamanii (boli respiratorii) si oasele (reumatism) locuitorilor din zona.

Hai sa vorbim despre problemele orasului! (CONSTRUCTIILE prea mari)

2009-03-29T09:50:00.000-07:00

Atunci cand o constructie este mai mare decat permite zona, cei afectati direct sunt locuitorii din apropiere. In primul rand, in timpul lucrarilor de constructie – zgomot, deseuri, trafic de mare tonaj si dificultatea de a circula in zona. Apoi, cand constructia incepe sa fie folosita, ea solicita instalatiile electrice si sanitare mai mult decat au fost ele proiectate sa suporte – ceea ce duce la caderi de curent si canalizari inundate in toata zona. In plus, ea inghite din spatiul public sau din spatiul de trecere al locuitorilor, limitandu-ne astfel posibilitatile de a ne deplasa usor sau rapid prin cartierul nostru.

Care este situatia in Bucuresti?

2009-03-29T09:41:00.001-07:00

Capitala are situaţia cea mai ingrijoratoare din tara. În primul rând, în mai 2008 Bucurestiul nu avea declarată suprafaţa de spaţiu verde pe cap de locuitor. Singurul oraş din ţară în această situaţie!
În al doilea rând, aici sunt comise cele mai multe abuzuri urbanistice si pe spaţii verzi.

SPATII VERZI
Parcul Prisaca Dornei

Abuzurile asupra spatiilor verzi arata in felul urmator: în parcul Prisaca Dornei din Sectorul 3 majoritatea pomilor au fost tâiaţi, iar pământul a fost împărţit între zeci de “proprietari”; pe suprafaţa parcului Tei s-a amenajat o parcare privată; în parcul Grozăveşti ADP-ul a fost mutat în marginea parcului, în aceeaşi margine de parc angajaţilor ADP-ului li s-a permis construirea adăposturilor improvizate (fără apă şi canalizare), iar tractoarele şi celelalte utilaje ADP se plimbă prin parc distrugând spaţiul verde si răscolind noroiul; în marginea parcului Cişmigiu există o serie de turnuri care au aproape toate autorizaţiile obţinute; o construcţie de 120 metri înălţime de-a lungul Bulevardului Poligrafie care va distruge aproape tot spaţiul verde din acea zona. La acestea se adaugă suprafeţe mari de spaţii verzi din apropierea locuinţelor multietajate (blocurile de locuinţe) taiate şi transformate în parcări sau blocuri de locuinţe de lux, în fiecare sector din Bucureşti.

URBANISM
Bucurestiul vechi

Situatia abuzurilor urbanistice este urmatoarea: turnul de langa Catedrala Sf. Iosif, turnul din Piaţa Palatului, blocurile în construcţie din Calea Victoriei, turnul de lânga Şcoala Centrală/ Toate aceste proiecte nu respecta arhitectura din zona, nici inaltimea maxima acceptata in documentatiile de urbanism, iar cel mai grav, nu au fost elaborate luand in considerare intensitatea traficului si capacitatea arterelor de acces in zona. Acestor cazuri majore, li se adauga zeci de constructii abuzive pe obiecte din patrimoniul arhitectural: case vechi, cu arhitectura reprezentantiva pentru diferite perioade din istoria orasului, au fost lasate sa se degradeze, apoi au fost declasate (scoase din patrimoniul cultural si arhitectural) si ulterior inlocuite cu cladiri fara aport arhitectural pentru oras.

Arhitectura "noua".

Surse: Asociaţia EcoAssist, Fundatia Eco-Civica, Asociaţia Bucureşti, Asociaţia Salvaţi Bucureştiul

Respiram aer sau bani?

2009-03-29T09:35:00.000-07:00

Care este situatia spatiilor verzi din Brasov?

2009-03-29T09:32:00.000-07:00

Situaţia în Municipiul Braşov este asemănătoare. Suprafaţa declarată oficial este de 19,1 mp de spaţiu verde pe cap de locuitor.
În fapt aceasta este în curs de scădere, datorită unor proiecte precum: patinoar în Parcul Tractorul (prevăzute până la finele lui 2009), parcări subterane în Parcul Titulescu, cât şi o parcare pe spaţiul verde din perimetrul străzii Pictor Pop (în apropierea Spitalului Militar).

Pictor Pop - parcul in urma cu 100 ani
Sursa: Asociaţia pentru Parteneriat Comunitar

Care este situatia spatiilor verzi din Arad?

2009-03-29T09:24:00.000-07:00

În Municipiul Arad situaţia este la fel de gravă: suprafaţa minimă de spaţiu verde / cap de locuitor în 2008 era de 5,21 mp. Dacă ar fi să ne luăm după statistici, ea reprezintă o creştere faţă de 2007, când suprafaţa declarată oficial era de 4,59 mp.
Creşterea spaţiilor verzi însă nu este explicată prin practică, întrucât în aceşti ani s-au pierdut porţiuni din Parcul UTA prin construirea de cofrete electrice şi permiterea accesului camioanelor!, s-a pierdut o suprafaţă de aproximativ 600 mp din Parcul Central Pădurice, parcul din Piaţa Sârbească a dispărut integral, iar albia Mureşului este poluată cu deşeuri. Conform declaraţiilor Asociaţiei ProUrbe, au fost iniţiate mai multe adrese către autorităţile locale precum: Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM), Garda Naţională de Mediu şi Comisariatului Judeţean Arad (CJAGM). APM a declarat că nu este un organ cu atribuţii de control şi se găseşte în imposibilitatea de a aplica sancţiuni. Mai mult, pentru construcţiile din Parcul UTA , nu s-a eliberat nici un act de reglementare de către APM. Însă de la Primărie a fost elaborată autorizaţia de construire nr. 28/19.01.2007. Pentru Pădurice, APM a emis o fişă tehnică 102/27.06.2007. Cu toate acestea, în urma sesizărilor primite de la cetăţeni, APM a amendat contravenţional Primăria Municipiului Arad, în calitate de administrator al spaţiilor verzi, în baza legii specifice nr. 24/2007 şi OUG nr. 114/2007.
Sursa: Asociaţia ProUrbe Arad

Care este situatia spatiile verzi din Sighisoara?

2009-03-29T09:10:00.000-07:00

În Sighişoara suprafaţa este de 2,6 mp pe cap de locuitor. Şi acest oraş se confruntă cu necesitatea autorităţilor de a crea parcări auto. În ceea ce priveşte siturile protejate UNESCO, acoperite cu spaţii verzi, acestea sunt lăsate în paragină în mod expres.
Sighişoara are seria ei de spaţii verzi invadate abuziv cu construcţii precum chioşcuri, case de locuit, o biserică ortodoxă.
Oraşul nu are un registru al spaţiilor verzi publice, datorită faptului că nu există o metodologie de elaborare a acestora. Cu toate acestea, există registrul patrimoniului public în care sunt trecute o serie de spaţii verzi, dar şi în PUG-ul oraşului şi în PUZ-ul pentru centru o serie de terenuri cu destinaţîe spaţiu verde. Registrul local al spaţiilor verzi ar putea fi elaborat numai prin simpla trecere a acestor suprafeţe al căror statut este neechivoc şi nu necesită o metodologie, însă în acest caz este evidentă lipsa de interes a autorităţilor de a lămuri situaţia.
Râul Târnava Mare, care străbate oraşul, are un potenţial ridicat pentru amenajare cu spaţii verzi, poteci, locuri pentru scăldat sau pentru picnic. În prezent el este lăsat neamenajat.
Sursa: Asociaţia Sighişoara Durabilă

Care este situatia spatiilor verzi in Targu Mures?

2009-03-29T09:08:00.000-07:00

În Municipiul Târgu Mureş suprafaţa declarată la nivel de oraş este de 9 mp spaţiu verde / cap de locuitor.
Situaţia din realitatea acestui oraş arată în felul următor: lipsa acută a parcărilor din oraş se rezolvă prin extinderea acestora pe orizontală, sacrificând astfel spaţiile verzi. Conform estimărilor Asociaţiei Civitas Nostra, sunt sute de garaje aprobate pe spaţii verzi în cartiere şi alte circa 1000 ilegale, dar tolerate. Mai mult, în cazurile de parcări aprobate, sunt tăiaţi şi arbori care nu figurează în programul de tăieri publicat.
O altă problemă a acestui oraş o constituie concesionările terenurilor de pe domeniul public din jurul blocurilor, reducându-se astfel semnificativ spaţiul verde. Consilierii votează de multe ori proiectele de concesionări neştiind faptul că se includ şi metri pătraţi de zonă verde. Din luna mai 2008 până în luna februarie 2009 au fost concesionate în total de 179 metri pătraţi din terenul public, toţi din zone verzi, situate în jurul blocurilor. Practic se transformă în bani spaţiul public.
În cursul lunii iulie 2008, pe Platoul Corneşti a început construirea unor schelete metalice etajate, pe un teren de joacă. Autorizaţia de construcţie a fost emisă ulterior. Scheletele metalice sunt numite mobilier teren de joacă. Tot în acest sens, municipalitatea amenajează scuaruri, suprafeţe neconstruite şi sugerează că s-ar fi creat spaţii verzi noi, deducând de aici că ceea ce nu este anume amenajat, nu ar fi spaţiu verde.
Sursa: Asociaţia Civitas Nostra

Care este situatia spatiilor verzi in Cluj?

2009-03-29T08:40:00.000-07:00

Municipiul Cluj-Napoca deţine 362 ha zonă verde, la care se adaugă 10,2 ha zonă verde ocupată de pădure (Pădurea Hoia, Pădurea Sf. Ion şi Pădurea Făget), dar repartiţia spaţiilor verzi nu este echilibrată şi uniformă pe întreaga suprafaţă a municipiului Cluj – Napoca.
O altă problemă o constituie coerenţa studiilor şi măsurătorilor privind spaţiile verzi: în 2006 suprafaţa estimată era de 7,18 mp/cap de locuitor (aici fiind incluse şi spaţiile verzi publice cu acces limitat, cât şi spaţiile verzi fără acces public); în 2007 suprafaţa estimată era de 11,7 mp / cap locuitor, incluzând aici şi o serie de spaţii verzi din afara oraşului; în 2008, cifra declarată pentru ANPM era de 20,29 mp spaţiu verde. In tot acest răstimp nu au fost înregistrate proiecte de înfiinţare de spaţii verzi noi pe suprafaţa oraşului.
În 2008 a existat o tentativă de abuz asupra unui spaţiu verde, Parcul Central, pentru construirea sediului Filarmonicii. Acesta a fost sesizat de localnici şi oprit încă dinaintea trimiterii lui spre aprobare. În prezent, Parcul Central este din nou luat în vizor de autorităţile locale, de data aceasta pentru realizarea unui stadion.
Sursa: Clubul de Cicloturism Napoca

video informativ

2009-03-27T16:37:00.001-07:00

ORDONANTA 27/2008 from video_activism on Vimeo.

Banii nu aduc fericirea, iar uneori...

2009-03-27T09:59:00.000-07:00

...uneori chiar aduc mai multe necazuri. Desi ar putea suna invechita, zicala mai are inca destule argumente si exemple contemporane care sa o sustina.
Probabil cunoasteti si voi exemple din viata personala. Dar sunt destule exemple si la nivelul unor comunitati intregi.
In tari din Africa si America de Sud, companiile de exploatare a petrolului au adus intai locuri de munca si bani (prin taxele catre guverne). Dar poluarea produsa - asupra apelor si solului - a fost atat de grava, incat banii cheltuiti apoi pentru a curata zona au fost mult mai multi decat cei castigati de toti muncitorii la un loc! Si zonele inca nu au fost curatate complet; oamenii si animalele se imbolnavesc de ani de zile. Iar solul si apa fiind contaminate, oamenii nu mai pot practica agricultura si cresterea animalelor - deci au ramas complet fara surse de venit!
In plus, sa ne amintim numai de goana dupa petrol din Orientul Mijlociu. Desigur, se castiga multi bani, dar costurile razboaielor - in bani si in vieti omenesti - sunt suficient de grave incat sa faca aceasta afacere nerentabila, in final.

Iata si un exemplu care arata ca nu tot ceea ce creaza locuri de munca este si ceva pozitiv:
dupa dezastrul de la Cernobil, cateva sute de mii de oameni au avut ce lucra, din plin, si au primit chiar si prime - la curatarea zonei de deseurile ramase in urma exploziei; dar destui au murit si foarte multi s-au imbolnavit pe viata (boli transmise mai tarziu si catre copiii lor) datorita acestei munci…