utopic

Roar from the valley

2009-11-25T12:57:00.011+02:00

You watch those nature documentaries on the cable? You see the one about lions? You got this lion. He's the king of the jungle, huge mane out to here. He's laying under a tree, in the middle of Africa. He's so big, it's so hot. He doesn't want to move. Now the little lions come, they start messing with him. Biting his tail, biting his ears. He doesn't do anything. The lioness, she starts messing with him. Coming over, making trouble. Still nothing. Now the other animals, they notice this. They start to move in. The jackals; hyenas. They're barking at him, laughing at him. They nip his toes, and eat the food that's in his domain. They do this, then they get closer and closer, bolder and bolder. Till one day, that lion gets up and tears the shit out of everybody. Runs like the wind, eats everything in his path. Cause every once in a while, the lion has to show the jackals, who he is.

Frica de duzina, also known as Moarte sau +

2009-11-21T21:57:00.006+02:00

the beautiful part is the beautiful part in you never dies

se inveleste si se codeste pana nu mai stii cine esti da

ramane in top of mind si pe cat e de bezna there is a light that never goes out.

Dam vena cava din mana pe geana rimelata de pe gard, afiliere cu picioare de scobitoare, pentru ca e mai simplu asa, e rezolvarea pe termen scurt a dorintei nedeterminate, care se sfarseste, cel mai adesea, cu propria ta auto-ultra-sleek-latex-like-flagelare zacand intr-o balta cu propriul tau sange. Pe undeva misto, cel mai frumos rau ti-l faci singur, alea exterioare, din afara ta, sunt apa de ploaie, te speli pe cap aiurea cu ea, si-n acelasi lighen te apuci sa vinzi seminte prin parcuri cu gura stramba si pielea inasprita. Seminte de mestecat in timp ce te uiti la toate filmele tale proaste. Dar raul ala adevarat, tie insuti iti, mamamama, cam tare. In a "fuck me i'm so fucked" kinda way.

Cand incerci sa fii cu cineva care, la o adica, ar prefera sa fie ingropat, in timp ce tu alegi incinerat, e, cum sa va spun, compromis din start. Oricat de frumosi i-ar fi ochiul si oricat de dulce limba, nu poti frate sa fii cu cineva care, dupa ce moare, prefera sa fie depozitat in pamant alaturi de gandaci si viermi si pet-uri de bere. Wtf, man. Daca e sa mori, roaga-ti apropiatii sa-ti cumpere o incinerare. Sa nu mai ramana nimic. Clean job.

Adica incompatibilitatile de genu' asta nu pot fi trecute cu vederea, cel putin nu inainte de mormant, ca te baga direct in el cu viteza de supersonic. Ca sa-mi dau seama de asta mi-au trebuit vreo 24 de ani. I always feel the pressure of time ticking and don't know why. Can't get rid of it. I keep on picturing my heart getting more and more tired with every second. Then i stop picturing and start to feel it. And after that, well, after that everything is pretty much fucked. OMG I'm gonna die.

And then there are those people. Aia care au mers cumva pe langa tine o mare bucata din drum da tu te uitai la porumbei sau semafoare sau in gol si nu prea ramanea atentie pentru ei. Adica ii stiai ca sunt acolo, si va faceati cu mana din cand in cand, ca o strangere intuita, insa nematerializata. Cu felii mari de disparitie completa. E cel mai greu sa fii atent la tine. Si cand esti pus fata in fata cu cineva a carui prezenta te forteaza sa faci asta, pazea, sa n-o dai cotita. Fugi fugi fugi. Sa nu care cumva. Si te duci in jungla sau la zoo si cauti printre primate desi tu ai rh negativ. Pune plus cu minus laolalta si se coaguleaza, eroare instant.

Cel mai infricosator e ca fugi de oamenii aia nu pentru ca nu i-ai simti sau nu ai fi in stare de ei in momentul ala. Fugi pentru ca stii ca daca te duci acolo si te legi la cap si vezi unde se duce s-ar putea sa duca fix in iad. Iadul fiind clipa in care realizezi ca nu, tot nu merge, so, judecand putin, must pretty mean i'm fucked. Sunt la fel de terminat ca orice alt om si trebuie sa incetez sa mai cred in balarii. Daca nu mai cred in balarii ce imi ramane. Pai imi ramane un sac de cacat. I am as fucked as the next one as the last one and as each and every one. I might as well get a pet.

nu mai vreau sa scriu. pm, am ajuns s-o ard ca aia din sex and the city. doar ca asta nu-i ny. e bucuresti si e noiembrie.

**

2009-11-20T21:50:00.002+02:00

la rascrucea dintre drumul care nu exista
si cel mai bun si alene dintre toate
capatul ma mangaie pe cap
votez in plex cu i de la A
sunteti multimea numerelor sterse.

Swedish boy with two blue eyes

2009-11-19T02:31:00.001+02:00

Wild is the wind
Young is 24
Imagination is the blur
Up is the way down

13 nov 2009

2009-11-13T14:45:00.005+02:00

1805 un nenica inventeaza hotdogu (de la ikea, gen)

1990 se scrie prima pagina pe World Wide Web (that's the internet, kiddo)

2009 chestionabil joint numero cinque, a family affair, pms, blood, sweat, lady speed stick, some tears, then laughter, but mostly about la muzique before and after all things.

Ne vedem la abator, aidi!

Stass in ochiul privitorului

2009-11-12T23:55:00.004+02:00

Ca un ceass care avea nasul putin stramb si a decis, in pofida presiunii ancestrale, sa nu intervina estetic asupra siesi, convins fiind ca acuratetea nu e relativa, nici frumusetea decisiva.

Plecam de la Underworld pe la 3 dimineata, jos la Sala Palatului defilau taxiuri like there was no tomorrow, am ezitat si incercat, dupa cateva refuzuri si dupa un asteptat incordat m-am suit la nimereala.

Si am facut ceva ocol, din vina mea, ca tot spuneam de o benzinarie la care trebuie sa ajung, dar nu si de imprejurimile tocmai concrete ale acesteia, si de n-ar fi fost ocolul n-as fi vazut ce am vazut. Pe trecerea pustie dintre doua strazi la fel de goale, atmosfera din aia, ca de "trecerea dintre ani", cand simti ca ar trebui sa se intample ceva si nu se intampla nimic, ma frec pe creier cu maneca plina de muci, ca poate nu vad bine, dar nu, vad cel mai bine, e-n timp real, cadenta lautareasca, kitschul cu care ne-am crescut si fara de care n-am fi azi pe blogger: e un tiganus, pe la 25-30, imbracat ca MJ raposatul, zic imbracat, ca nu pare costumat, e mic de inaltime si subtirel, are pantaloni negri cu dunga din aia lucioasa, sunt trei sferturi si-i dezvaluie mandrete de sosete albe, se mai vede si o camasa rosiatica pe sub sacou si capul sta asezat intr-o palarie din care ies plete negre carliontate, prinse intr-o coada de cal. Si omul asta traverseaza de parca zebra aia a fost dintotdeauna acolo si el a fost dintotdeauna Michael Jackson.

Ajungem la benzinaria potrivita si taximetristul isi cere scuze de ocol, desi insist ca vina era asupra-mi, si asteapta pana intru pe poarta aleasa si imi mai si zambeste fara chip de indoiala fara umbra de venin. Sa fie al dracu' care-o mai merge vreodata cu alta companie.

Medz, cred ca asta era. Poti s-o pui pe chestiidepovestit daca vrei, and file it under happy.

Erata

2009-11-10T15:40:00.004+02:00

Cand erai mic a existat un moment, pe care nu poti pune degetul, in care a cam incetat sa-ti pese. Dificil de inteles, usor de multumit. Niciodata simultan. A incetat sa-ti pese macro vorbind, a inceput sa-ti pese nano. Alterneaza, ofc. Dar tot ce-a urmat de atunci e zgomot de fond, care patrunde rar intr-o camera izolata fonic. Intr-o camera in care se intra greu si din care se iese usor. Usa scartaie tare cand e inchisa, poate i-ar trebui un sticker cum au taximetristii, cu n-o trantiti va rog, dar care-ar fi marele castig, cata vreme mesajul e acelasi. Frecus frecus ca un arcus de vioara azvarlit prosteste pe un derdelus fara gheata. Ne anturam toti pe masterate de creative writing drawing fucking, dar la admiterea de doctorat, de creative living, participantii nici macar nu se prezinta. Suntem redusi la stadiul de pioneri, de data asta ai omului recent distrus. Care isi varsa asteptarile in vasele altora, si se mira si se umfla de plans cand organismul gazda il respinge.

Make trade fair.

Vine, chipurile, revolutia bunului simt. Vine peste noi ca un potop de garoafe kitschoase si trece mai departe ca o tornada goala in mijloc. Virusul nu se prinde. Iti treci mana prin par si-n loc de iarba sau alge simti fixativ si clame. In fiecare zi descoperi pe net inca o prezenta care-ti pare apropiata, inca un analgezic la plic, sari peste el sau peste ea cu disperare, ca peste o jucarie care-ti place atat de tare incat trebuie s-o strici, s-o dai de toti peretii, daca nu poate fi a ta sa nu fie a nimanui, daca devine a ta atunci ar face bine sa joace ca o maimutica de lautar nespalat. Singuratatea asumata a devenit un lux pe care nu ti se permite sa-l doresti. De ce tu sa poti, cand restul nu. Aparentul capitalism amoros e doar o masca de butic de cartier, putem sa batem tumblr-ul in lung si-n lat, ca tot bizonii disparuti ii cautam, si tot in cinstea unui comunism relational aprindem candela acasa.

Salvati-va cat mai puteti, dar salvati-va singuri. Acum click pe x.

Mice, men & lolcats

2009-11-08T15:02:00.008+02:00

Slice of life ad school. Ne facem temele de viata unul pe spinarea celuilalt. Lectia invatata e totodata si compromisa. Scolarii pleaca la casele dumnealor. Cine iese in cale fie incetineste de la deal fie alearga dinspre vale. Darul de inceput e bineinteles un mar rosu si lucios. Pofta nesabuita da frau liber bulimiei. Poate e gaunos, poate ca nu. Dupa cateva guri e timpul sa fii scos la tabla. Cat fac unu plus unu? Gresit.

Acum ca stii de ce n-aveai habar, da-o mai departe. He teaches me, I preach it to you, you give it to her, but who's loving who, other them themselves. Intalniri de tip invatacel-educatoare, soricel-capcana, spune-le-cum-vrei. Oboseala caritabila riscanta si uscata. Nu se acorda premii, nu se impresioneaza jurii. Vorbarie pregatitoare, jucata la groapa cu nisip si furnici. Furnicute. Mici, multe, dragute, prostute.

Feriti-va de publicitari. They can spot a good thing but have no idea how to keep it. Only know how to use it, how to sell it. The better the story, the longer the vacation. Cu un testimonial, cu atat mai bine. A little bit of this, and a little bit of that. The timing for nothing is perfect, it's now.

Multe ape, un singur pamant. Destule variante. S-o arzi in bikini sa te ineci sa faci bazine pana-ti sare inima din piept. Singura care ma intereseaza e aia de dincolo de ape. Acolo unde se intalneste om cu om, nu salvamar cu sirena, nu scafandru cu pirat, nu papagal cu felina de mare.

Om cu om, pamant cu pamant, evident cu evident, tacere cu tacere.

Hai veselia

2009-11-04T12:07:00.009+02:00

Oricum ai da-o these are fucked up times. Poti sa joci pe cartea credintei, sa scoti asul de trefla cu alienare, sa-ti legi de brat vreo dama de pica, sa te inrolezi nepasatorilor anonimi, sa prinzi rasaritul, sa prinzi si apusul, sa fii om de stiinta, sau poet neimperecheat, sa incerci sa salvezi internetul din ghearele care oricum fac click, sa arunci mai multe hartii pe jos doar-doar o veni incalzirea globala mai repede, sa sa sa sa ce. Ne feliem ca un salam de sibiu, in fiecare zi o noua contextualizare, cum spunea un ecologist intr-o noapte, "astea sunt principiile mele, daca nu va plac, am altele", in fiecare zi alta culoare a fardului de pleoape, cand fondul de ten e acelasi. Si, bun, daca fuga prin imediat nu e rentabila brand-ului personal, ca imediatul o sa-ti scape intotdeauna si iar iti furi singur caciula, deci daca facand skandenberg cu tine insuti risti sa-ti frangi ambele maini, atunci pe partea cealalta ce te asteapta de fapt? Sa stai putin locului cat sa prinzi o esenta, doua, cat sa pleci apoi dinspre miez catre roade, o solutie la fel de riscanta. Cum zicea o fata undeva candva, e ca si cand te lupti cu o lume imprejmuita de mii de gratii, doar ca sa descoperi, upon bending them like spoons, ca nu era nimic dincolo de ele. Armonie si echilibru, justa masura a unei fuste, tunsoarea potrivita a unui cap, mariajul fericit dintre feeling fine right now si feeling fine ever after, poate ca se reduce totul la ritm. Poate ca a nu te chinui prea tare e o realizare indeajuns de mare, de fapt conditia de baza pentru orice vei fi dorit mai apoi. In caz de extrema urgenta amanetezi o bucatica din tine and you make it through the day. Doar ca pentru unii fiecare zi e o extrema urgenta si in fiecare maine uita sa se rascumpere de la amanet. O fi suficient ca nu vreau sa ma numar printre ei, asta e cu semn de intrebare. Intre timp facem filme ascultam muzica si radem cu prietenii. Toata iubirea e conditionata.

Da' nu pot s-o las asa.

Oricum ai da-o mereu or sa-ti fie fucked up times. Oricand ai decide sa te trezesti la realitate, tot potrivnica o sa-ti para si e si normal. Nu merge altfel, sa-i arati lumii lumea din capul tau si lumea sa spuna inapoi "vai da' ce-mi mai place" si tu sa poti atunci sa intorci in sfarsit complimentul "vai, mersic frumos, da' sa stii ca tu esti mai frumoasa", ba nu, ba tu, ba ha ha. Fara munca, nici rasplata. Cu munca, o rasplata incerta, neasigurata, ceea ce ma frustreaza de fapt pe mine, ceea ce incerc de fapt sa accept. Ca poti planui multe, dar nu si rezultatul lor. Ca poti sa-ti antrenezi muschii pentru vreun campionat pana esti prea flasc sa treci linia de start. Prostioare si seriozitati. If you try a little, maybe the world will try a little. Toata iubirea e neconditionata.

Viral Marketing

2009-11-03T17:41:00.002+02:00

so special so sorry so faracap

An euro for my thoughts

2009-11-03T13:18:00.009+02:00

97 unread messages in my fbk inbox

450 unread on gmail

and 2051 on yahoo

my countless drafts somewhere along the way

one missed call

from (no number)

phone rang

as i was blowing my own banana

upstairs

still people think they know me

but you know what

all the things i'll never read from you

never write to you and never speak of until your face turns blue

make me most of what i am today

so close and yet so afk

if i were a website i'd be butdoesitfloat

daca as fi o limba as fi moarta

Here comes the winter of our disconnect

2009-11-02T13:20:00.006+02:00

As we don't speak I would rather watch one thousand seriale proaste marca hbo than fall in love again. Don't wanna care don't wanna know. Just don't do it.

Get drunk, talk shit, tell them who you love

2009-10-31T17:29:00.009+02:00

E greu sa fii si istet si zambaret si in cazurile respective se impleteste afectiunea draga de dansa ca un colac infasurat in nuca. In acelasi timp, daca drumul de la frica la frisca n-ar fi ssserpuit s-ar impiedica de el toti tontii.

Aseara am fost in Control la Thieves like us, ce mi-a placut, valieu!, si m-am dus la ei dupa, impleticita fericita asa si le-am bagat direct sub nas o declaratie din aia, fix disposable fan mail, ca bai, vedeti voi, eu asa si pe dincolo, si in ultima luna am fost cam asa pentru care si cutare, si uite ca in seara asta am fost happy cu stropi, si n-o fi muzica voastra cea mai buna dintre cele, dar e sincera si mie asta mi se pare megaimportant. Si bale si muci si clabuci ce-o mai fi fost.

Apare un baiat si ma intreaba pe un ton de agatament lejer desi afara e toamna in toata puterea cuvantului:

Auzi, stii cine a cucerit America?

Obama.

N-a ras. Treaba lui. Tu razi si plangi, Ano, razi si plangi, ca-i bine.

Cativa oameni s-au contrariat de petrecerile tematizate soft porno, intamplarea facand ca si eu sa fi bagat un textulet pe briefulet si stau si ma intreb, oare sado-maso nu e de fapt in ochiul privitorului? Si oare, doar oare, daca ii spui unui matait ca e alintat, sinonimia, imprecisa biata, ca mai toate conventiile, n-o sa faca avort spontan in vazul lumii? Adica sa-si dea arama pe fata, ce-ati prefera sa aveti in burta, un pacalici sau o friptura macrobionica?

Truth be told, honesty is addictive.

Si toate petrecerile au un sfarsit fara ca asta sa fie tragic. Nu-mi mai vine sa merg la after-uri ca nu le vad rostul. Ca suntem prea sparti ca sa adormim chiar cand apasam de clanta, ca suntem prea singuri ca sa ne gandim la asta, ca mai bine tragem de firele corpului inca niste ore, pret de inca niste discutii, care nu spun ca sunt good/bad/productive/futile, but still, exista viata dupa after? Sau trebuie sa te aduci in punctul in care vei fi fost atat de sfarsit incat pleoapele se inchid fara pic de umbra, fara pata de gand. De asta si spuneam de izolare, de asta am si nevoie sa mi-o impun intr-o oarecare masura, pentru ca, fire pacatoasa, daca intru-n hora ma pun pe dansat si dansat si uitat ca aia de fapt e doar o stare de lapte praf, nu de fapt. Si pentru ca imi doresc sa ajung acasa pe intuneric, nu dimineata la 9. It winds things up.

Now on to the beautiful part. Ca vreau sa scriu mai mult, si ochii sa vada, mai putin despre mine atat de brutal, mai mult despre cele bune, baaa, cititi oameni, nu bloguri. Cine se aseamana se aduna fara apel. It just is and nothing can change that. So stay on track. The errors on the way are just meant to remind you that you're right. You are free to love exactly what and those you love. Don't let anyone tell you different.

2009-10-31T09:17:00.003+02:00

ferestrele de gtalk sunt lungi subtiri sarmant inestetice asa cumva imi amintesc de blocurile comuniste poate ca asemanarile nu se opresc aici

Don't look at me like that

2009-10-30T17:48:00.007+02:00

cause being pretty, it ain't easy.

2009-10-30T15:49:00.001+02:00

Friday, Oct 30th, 2009 -- The Moon's entry into your 7th House of Partnerships today can increase relationship stress, especially if others seem too pushy for your taste. You might put up walls to protect yourself emotionally, but this will probably just increase your sense of isolation. Instead of closing yourself off, try to understand your partner's point of view. From there, you have a good chance of establishing common ground where everyone can feel better about the situation.

of fuck of.

2009-10-29T19:10:00.000+02:00

Thursday, Oct 29th, 2009 -- Now that Saturn the Taskmaster has entered Libra, you might already be able to tell something is different. There's a heaviness that's settling over your life and you are being required to grow up and take the next step into your future. Since Saturn will be visiting your sign for the next couple of years, don't expect any overnight success stories. But rest assured that your hard work will eventually be rewarded.

of.

!tsssP

2009-10-29T16:27:00.007+02:00

A kiss is still a kiss

A sigh is still a sigh

just ask eva

99 de pete si un singur tampon

2009-10-29T12:33:00.009+02:00

Am descoperit secretul. Cum sa ai o zi buna cand ai o zi proasta. Il marchetez si ma fac Paula Coelha ca oricum pare sa functioneze global insa de-adevaratelea doar izolat.

Noaptea la Spitalul Militar Central (sau ceva) haioseniile se tin ca lanturile de piciorul detinutului nevinovat ca doar dreptatea e atat de poetica incat lipseste. Nu sunt bolnava, insoteam, ceea ce in termenii camerei de garda ma incadreaza in Liga Apartinatorilor, cum suna asta, asa, si ies pana afara, nici tipenie de om, de militar nici atat, aveam niste paie de tigari fara strop de bricheta singura varianta era sa merg pana la intrare (ma rog, iesire acuma) la cei patru, sa fi fost cinci, baieti, s-or fi visat barbati, vai ce vampa o ard, hai pardon. Sa le cer focul ancestral sa ne dam pe roata sa incingem o coada de viezure. Am un aspect decent zic, sprijin agricultura locala, nu ma dau cu fixativ si desi ochelarii nu au lentile vad prin ei sufletu' omului. Fetelor, nu lasati accesoriile sa va futa atitudinea.

Nu va suparaț, aveț un foc?

Fuoc?

Cei mai tineri se uita cu dubioasa prietenie, zambesc sec, as i was raised to. Mi se intinde focul, primul nostru legamaaant, doar ca, vezi tu, treaba nu putea ramane asa, veteranul intervine pe tonul acela

Sa stiti caaa...scroll down....up....ati face bine sa....va lasati...

E tonul cu care ai crescut, pe care il recunosti oriunde, e tonul care-ti place, care nu se schimba nici cu anotimpurile nici cu sosirea unor masute din ikea. Tonul care-ti spune ca n-ai voie sa te pisi la etajul doctorilor in medicina daca tu esti pacient unul mai jos. Ordine si disciplina si urina. Stropit cu inefabil ca te-ai nascut cochet.

Fiecare decide pentru el, futu-ti mortii ma-tii.

De fapt trebuia sa-i multumesc. Poate atunci m-ar fi invitat la o plimbare cu liftul. Am fi ascultat Editors si mi-ar fi spus ca-i plac plamanii mei. Exista cateva lifturi mai deosebite, tapetate cu catifea rosiatica ieftina. Mi se par extrem de rape-safe iar siguranta e sexi.

Secretul e sa-ti pastrezi bilele in buzunarul de la piept si sa nu le dai drumul nici de-al dracu' ca o mie de lucruri urate nu pot desface unu frumos sa moara franta si speranta daca va mint.

(cel putin nu acum; sunt bipolara)

We won't destroy you no we will not destroy you

2009-10-28T12:08:00.011+02:00

Si cu cea mai mare impacare o zic, invelisul asta de dragoste hipiot bolsevica pe care ma tot indemn, la apelul atatora, sa-l port, e de fapt singurul la indemana si o simpla foita de ceapa. De asternut peste niste piepturi golase care zbarnaie tare pe interior, si care isi dau seama, pe undeva, ca lumea din jur stagneaza. Iar prin asta noi ne fapt ne dam inapoi, ca niste ceasuri romanesti, cu toata forta inainte catre involutie. Oricat as incerca nu imi prieste, nu se intampla nimic, schimbarea de aici nu are nici sambure si nici ciorchine si da, sunt multe lucruri-locuri-oameni indeosebi, pe care le si ii iubesc, insa eu de plecat cam trebuie sa plec. Poate o sa fie bine si aici sau poate e bine deja insa nu pentru mine sau daca va fi candva nu cred ca am destul timp la dispozitie sa astept asta, sa fiu de fata, pentru ca va fi fost tardiv pentru puterile mele care au nevoie acum, nu maine, sa incerce sa infloreasca sau sa se ofileasca, in orice caz sa miste ceva.

I don't blame it on others as I don't blame it on myself. But I just got this reminder that every day is a battle between the good and the bad, and I am not a good girl and I am not a bad girl, I've always had this thing that's hard to put into words, like a compass that cannot be purchased or taught even if it gets broken it doesn't cease working. So try not to understand me or to reach out a helping hand. At least not for a while. Everything will be fine.

2009-10-27T17:52:00.003+02:00

mi-a crescut o gradina botanica sub piele

acolo sunt cateva scaune si o masuta de metal

la care se serveste in cadru restrans

peltea cu aroma de cerneala

2009-10-27T13:25:00.003+02:00

From Timequake:

I have taught creative writing during my seventy-three years on automatic pilot, rerun or not. I did it first at the University of Iowa in 1965. After that came Harvard, and then the City College of New York. I don't do it anymore.

I taught how to be sociable with ink on paper. I told my students that when they were writing they should be good dates on blind dates, should show strangers good times. Alternatively, they should run really nice whorehouses, come one, come all, although they were in fact working in perfect solitude. I said I expected them to do this with nothing but idosyncratic arrangements in horizontal lines of twenty-six phonetic symbols, ten numbers, and maybe eight punctuation marks, because it wasn't anything that hadn't been done before.

In 1996, with movies and TV doing such good jobs of holding the attention of literates and illiterates alike, I have to question the value of my very strange, when you think about it, charm school. There is this: Attempted seductions with nothing but words on paper are so cheap for would-be-ink-stained Don Juans or Cleopatras! They don't have to get a bankable actor or actress to commit to the project, and then a bankable director, and so on, and then raise millions and millions of buckareenis from manic-depressive experts on what most people want.

Still and all, why bother? Here's my answer: Many people need desperately to receive this message: "I feel and think much as you do, care about many of the things you care about, although most people don't care about them. You are not alone."

DISCUTABIL

2009-10-27T13:20:00.000+02:00

2009-10-26T20:16:00.000+02:00

slow down, stupid

2009-10-25T18:36:00.002+02:00

mi-am dat cu stangu'n dreptu in timp ce mainile-mi strangeau de gat ca sa-mi dau seama azi ca si prostia sfaramata doare