EuroBlog

Are Moldova nevoie de un consiliu economic si social?

2008-06-03T19:36:00.000+02:00

Articol scris de Evelyne Pichenot, membru al Comitetului economic si social european, autoarea raportului despre societatea civila in Moldova (vezi postul precedent) si Florent Parmentier, vice-presedintelel Asociatiei Les Moldaviens, autorul cartii despre Moldova si rolul francofoniei in integrarea europeana a R. Moldova, editura Cartier.

Integrarea europeana nu poate fi redusa doar la accesul la vasta piata interna a UE, si nici la libera circulatie in spatiului Schengen; dupa cum se mentioneaza deseori, integrarea europeana este, de asemenea, un sistem de valori axat pe cateva principii majore. Desi perturbat de catre schimbarile generate impuse de globalizare, modelul social european se incadreaza totalmente in acest sistem.

Trebuie de remarcat ca, evident, nu exista un singur model social european, ci cateva. Fara a intra prea multe detalii, pot fi distinse 4 tipuri de modele: modelul nordic (in cadrul caruia cheltuieli publice sunt facute in amploare pentru o protectie sociala extinsa), modelul anglo-saxon (cu o piata a muncii relativ putin reglementata), modelul franco-german (bazat pe un sistem de asigurari sociale impotriva somajului si o inalta protectie a muncii) si modelul mediteranean (cu reglementari stricte si cu cheltuieli publice de amploare pentru protectia sociala).

Fiecare tara isi dezvolta propriul sau sistem, cu rezultate diverse in termeni de lupta contra somajului, discriminarii sau saraciei. Totusi, trebuie notat faptul esential pe care UE - la fel ca si societatea civila – il ocupa in aceste domenii, chiar daca nu inlocuieste statele.

Modelul social european aspira sa fie bazat pe activitati si pe includerea unui numar cat mai mare de persoane, tinand cont de faptul ca exercitarea deplina a cetateniei si a justitiei sociale implica participarea la viata sociala si economica a tarii.

Pentru a decide privind modelul sau social, a identifica solutii si a le discuta cu partenerii sai europeni, Moldova trebuie sa creeze institutii menite sa asigure apropierea de standardele europene in vigoare. Este vorba, de fapt, de asocierea sindicatelor si a reprezentantilor societatii civile, precum si a reprezentantilor patronatului in vederea realizarii acestei sarcini primordiale. Desigur, libertatea sindicala, adica independenta sa fata de puterea de stat, este o valoare fundamentala pentru Confederatia sindicala internationala, precum si pentru Uniunea Europeana.

Pentru aceasta, este util sa intelegem cum se iau asemenea decizii la nivel de Uniune. Partenerii economici sii sociali europeni se reunesc in cadrul Comitetului economic si social european (CESE), care are un rol important printre institutiile europene, creat de Tratatului de la Roma (1957 ). Cei 344 membri ai acestui for expun pareri formale nu doar referitor la probleme sociale, dar si referitor la probleme ce tin de educatie, mediu ambiant, industrie, etc. In concluzie, drept dovada a utilitatii sale, atributiile Comitetului au fost extinse de-a lungul anilor.

Exemplul istoric al CESE ar putea explica necesitatea unei asemenea institutii pentru Moldova in contextul strategiei sale europeane, cu suportul tarilor francofone europene. Crearea Consiliului economic si social in Franta isi are originea in perioada celei de-a III-lea Republici, in anii 1920. Consiliul francez a avut o mare influenta asupra crearii unei astfel de institutii la nivel european. Mai mult ca atat, el a incurajat crearea Consiliilor economice si sociale dupa modelul francez in Romania si Bulgaria, primele doua tari din Europa de Est, care au aderat la institutiile francofone si care beneficiaza de sustinerea deplina a Frantei in procesul de integrare europeana. In ambele cazuri, parteneriatul cu Franta a fost foarte util, favorizand schimburi fructuoase de experienta, care pot fi utilizate si in cazul Moldovei, ceea ce i-ar permite sa-si faca auzita vocea pe scena europeana.

O data in plus, obiectivul european al Moldovei poate lua cu incredere drumul solidaritatii francofone, pregatind astfel candidatura Chisinaului pentru organizarea Summit-ului Francofoniei din 2012.

Avizul Comitetului Economic si Social al UE privind relatiile UE-Republica Moldova si rolul societatii civile

2008-05-25T12:56:00.001+02:00

Sursa: EUR-Lex

In cadrul sesiunii sale plenare din 15 februarie 2007, in conformitate cu articolul 29 alineatul (2) din Regulamentul de procedura, Comitetul Economic si Social European a decis sa elaboreze un aviz cu privire la tema "Relatiile UE-Republica Moldova: care este rolul societatii civile organizate?".

Sectiunea pentru relatii externe, insarcinata cu pregatirea lucrarilor Comitetului pe aceasta tema, si-a adoptat avizul la 15 noiembrie 2007. Raportor: dna Pichenot.

In cea de-a 440-a sesiune plenara, care a avut loc la 12 si13 decembrie 2007 (Sedinta din 12 decembrie 2007), Comitetul Economic si Social al Uniunii Europene a adoptat prezentul aviz cu 117 voturi pentru, 2 voturi impotriva si1 abtinere.

Textul concluziilor si recomandarilor acestui aviz poate fi accesat aici.

Polonia si Suedia vor relatii mai stranse cu vecinii EU din est

2008-05-25T12:47:00.001+02:00

Sursa: Deutsche Welle

Premierul polonez Donald Tusk si omologul sau suedez Fredrik Reinfeldt, vor prezenta in curand un plan colegilor sai din UE in iunie care va cere o cooperare mai stransa cu Ucraina, Moldova, Georgia, Armenia si Azerbaijan. Chiar si Belarus, care este marginalizata din cauza regimului dictatorial, va fi invitata sa participe, desi la un nivel mai scazut.

"Vrem ca UE sa intensifice contactele sale cu estul in acelasi timp cand UE intensifica relatiile cu regiunea mediteraneana", a relatat un diplomat polonez in conditii de anonimat pentru agentia de stiri Reuters.

Planul, denumit Parteneriatul Estic, va oferi tarilor participante comert liber, anularea restrictiilor de calatorire, schimburi culturale si programe de asistenta. Partenerii din est, in schimb, vor trebui sa produca reforme politice si economice considerabile.

In contrast cu Uniunea Mediteraneana, Parteneriatul Estic nu va avea secretariatul sau, insa va fi condus de Comisia Europeana si finantata de bugetul Politicii Europene de Vecinatate, potrivit site-ului informational EUObserver.com, cu un reprezentant al Comisiei Europene jucand rolul unui "coordonator special".

Planul nu reprezinta nicio promisiune de a oferi perspective de aderare la UE, deoarece statele membre ale UE sunt ingrijorate de orice extindere la momentul actual. Polonia, insa, sustine aderarea eventuala a Ucrainei, Georgiei si Moldovei.

Rusia nu va fi invitata sa participe la Parteneriatul Estic, deoarece UE planifica un acord de cooperare separat pentru aceasta tara.

Ministrii de externe a UE vor discuta idea poloneza si suedeza la intalnirea lor luni, 26 mai, la Bruxelles. Planul a avut o reactie pozitiva din partea Comisiei Europene precum si din partea statelor membre, inclusiv Marea Britanie, Franta, Germania, si Olanda. Italia, Portugalia si Spania, pe de alta parte sunt sceptice privind acest plan.

Trailer moldovean implicat in accident si moartea unui batran in Ungaria

2008-05-16T08:45:00.001+02:00

Sursa: MTI (Budapesta), 15/05/08

Un trailer cu numere moldovenesti a fost implicat intr-un accident care s-a urmat cu moartea unui batrand de 73 de ani in Szajol, in estul Ungariei, sat situat intre doua orase unguresti Szolnok si Torokszentmiklos, joi dupa amiaza, potrivit unui raport al politiei locale.

Batranul conducea o motocicleta, si pare ca a intrat pe autostrada fara a verifica traficul, sustine politia. Desi traficul este regulat la intersectia respectiva de un semafor, autoritatile nu stiu la sigur daca acest semafor functiona in timpul accidentului.

Comisia Europeana a initiat o procedura anti-dumping impotriva Moldovei

2008-05-15T18:45:00.002+02:00

Comisia Europeana a spus ca a initiat o procedura de anti-dumping (nota: vinderea in abundenta la un pret sub nivelul celui de piata) in domeniul importurilor de bobine de cablu de fer din China, Moldova si Turcia, potrivit Jurnalului Oficial al Uniunii Europene.

Confederatia Europeana a Industriei de Fer si Metalurgiei (EUROFER) a solicitat Comisiei investigarea acestei probleme pe 25 martie curent dupa ce a fost inregistrate importuri masive de bobine de cablu de fer pe piata UE in 2007, potrivit unui comunicat al EUROFER.

EUROFER sustine ca piata UE a fost invadata cu cablu de fer datorita capacitatii excesive de productie in tarile exportatoare mentionate mai sus, sustinute de subsidii guvernamentale si unei industrii locale fragmentate.

Republica Moldova figureaza printre tarile in care presa nu este libera

2008-05-15T18:23:00.001+02:00

Sursa: DECA-press

Raportul Libertatea presei in lume, elaborat si facut public de Organizatia internationala Freedom House, apreciaza ca presa din Republica Moldova continua sa fie lipsita de libertate.

Presa din R. Moldova nu este libera, conform aprecierilor Freedom House, al treilea an consecutiv. Actualul raport plaseaza Moldova pe locul 149 printre 195 de state incluse in raport, alaturi de insulele Maldives si Pakistan.

Anul trecut, Moldova, intr-un raport similar era plasata pe treapta a 144-a.

Autorii raportul sustin ca libertatea presei in Moldova a fost, pe parcursul anului trecut, in declin. Autoritatile moldovene au impus restrictii la relatarea independenta a stirilor in perioada de pana la alegerile locale. Cele doua institutii media din cadrul Companiei publice Teleradioo-Moldova au fost controlate de catre autoritati.

Freedom House este de parere ca privatizarea posturilor Antena C si Euro TV a fost netransparenta, fiind cumparate de companii apropiate partidului de guvernamant si transformate in "posturi de divertisment cu buletine de stiri pro-guvernamentale".

In R. Moldova continua sa fie raspandit fenomenul autocenzurii. Politia moldoveneasca a hartuit, in 2007, jurnalisti si institutii media.

Freedom House aminteste ca anul trecut Curtea Europeana a Drepturilor Omului a infirmat in cel putin sase cazuri condamnarile pronuntate impotriva jurnalistilor din Moldova.

Anul trecut, in regiunea transnistreana, presa a continuat sa fie politizata si supusa restrictiilor.

Cetatenii moldoveni vor putea calatori in Bulgaria fara vize

2008-05-15T18:18:00.001+02:00

Guvernul de la Sofia a aprobat saptamana aceasta o legea prin care
cetatenii R. Moldova si Ucraina vor putea calatori in Bulgaria fara
vize.

Acordul de facilitare a miscarii populatiei din aceste doua state vine
intr-o perioada in care Bulgaria sufera de un deficit acut de brate de
munca, mai ales in sectorul primar si turistic.

Pe de alta parte, BBC transmite ca Guvernul Bulgariei le va oferi
permise de munca etnicilor bulgari din strainatate si va simplifica
obtinerea cetateniei si pasapoartelor bulgare. Acestea insa vor putea
fi obtinute numai daca solicitantii vor demonstra clar ca sunt de
origine bulgara.

In acelasi timp, autoritatile de la Sofia au anuntat ca vor aloca in
jur de 2,5 milioane de euro pentru proiecte de afaceri ale diasporei
bulgare, vor mari numarul de burselor si vor trimite profesori si
lectori pentru minoritatile etnice bulgare din Republica Moldova,
Kosovo si Macedonia.

FMI: Cresterea economica in R. Moldova va ramane stabila, dar economia va continua sa fie una deficitara

2008-04-17T14:39:00.001+02:00

Sursa: DECA-press/IMF, World Economic Outlook 2008, aprilie 2008

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a facut public raportul pentru aprilie World Economic Outlook 2008, care mentioneaza printre altele ca, in Republica Moldova, cresterea economica va ramane, pe parcursul anului, stabila la nivelul mediu de 7%.

In acelasi timp, preturile la produsele de consum vor creste cu 11.4%, iar balanta contului curent va constitui minus 10.3% din Produsul Intern Brut (PIB).

Este de notat faptul ca la calcularea balantei contului curent se ia in considerare balanta comerciala a tarii (raportul dintre export-import), rata dobanzii incasate din investitii si credite, dividende, cat si remitentele.

Contul curent negativ (-10,3%) indica ca R. Moldova cheltuieste mai mult decat castiga. Balanta contului curent in R. Moldova e pe segment negativ de catiiva ani si va continua sa ramana in "rosu" si in urmatorul an, apreciaza specialistii.

Javier Solana: in relatia cu UE, Guvernul de la Chisinau este soferul

2008-04-16T21:07:00.000+02:00

Sursa: DECA-press, 16/04/08

"Este important ca relatiile dintre Bucuresti si Chisinau sa se dezvolte intr-o directie pozitiva", a declarat secretarul general al Consiliului Uniunii Europene si Inaltul reprezentant al UE pentru politica externa si securitate comuna, Javier Solana, intr-un interviu acordat ziarului bucurestean Evenimentul Zilei.

Oficialul european a mentionat ca Romania si Moldova, tari vecine, au multe legaturi istorice. Totodata, el a mentionat ca, desi istoria este importanta, cele doua state trebuie sa se concentreze "pe momentul actual si pe cladirea unui viitor".

"Este important ca Romania sa ajute Moldova sa se consolideze. Propria experienta in transformarea societatii va poate fi de mare folos in relatia cu vecinii", a declarat Solana.

Secretarul general al Consiliului Uniunii Europene a mentionat ca Moldova este un vecin-cheie si partener al UE si ca Bruxelles-ul doreste sa dezvolte aceasta relatie, insa, acest lucru va depinde in mare masura de Moldova si de reformele pe care este dispusa sa le realizeze.

"As vrea sa incurajez guvernul moldovean sa se straduiasca sa implementeze o agenda de reforme economice si politice bine definita. Uniunea Europeana este partenerul Moldovei in aceasta tentativa, dar guvernul de la Chisinau trebuie sa ocupe locul soferului. Aceste reforme sunt fundamentale si in privinta rezolvarii conflictului transnistrean", a mai spus Javier Solana.

Intoarsa spre Uniunea Europeana, Moldova se desearta de locuitorii sai din cauza lipsei unui viitor clar

2008-04-12T01:23:00.001+02:00

Sursa: Le Monde (Franta), martie 2008

Favorabila la 76,2% pentru integrarea ei in Uniunea Europeana - potrivit unui sondaj realizat la finele anului 2007 de institutul pentru politici publice - moldovenii se lasa tergiversati de conducerea lor comunista. Ales din 2001, presedintele Voronin oscileaza intra Moscova si Bruxelles, lasand tara in letargie. Numirea, pe 21 martie, a unui nou guvern condus de o persoana apropiata lui, Zinaida Greceanii, nu va schimba jocul oscilarii sefului statului.

Un an inaintea viitoarelor alegeri, Voronin, care s-a deplasat in ianuarie la Moscova pentru a se intalni cu presedintele rus Putin, nu este clar privind intentiile sale. Intrebarea nerezolvata privid regiunea separatista rusofona Transnistria, care dispune de o prezenta militara rusa, continue sa aiba amprenta sa asupra politicii moldovenesti.

Considerat de moldoveni drept ireversibila, procesul de miscare spre Uniunea Europeana a fost initiat in 2003 de insusi Voronin. Planul de actiuni semnat in 2005 intre Chisinau si Bruxelles, care trebuia in trei ani sa puna tara pe calea europeana, nu a schimbat mult situatia din Moldova. Un raport al Comisiei Europene este prevazut pentru inceputul lunii aprilie 2008. Prezenta UE a fost intarita. Un birou al Comisiei a fost deschis la Chisinau in 2005 si un centru comun de procesare a vizelor a sapte state membre a UE exista din 2007. Insa din partea moldoveneasca progresul ramane doar pe hartie.

Tara cea mai saraca din Europa, frontaliera cu Ucraina, Moldova, care a apartinut Romaniei din 1918 pana in 1940, este totalmente dependenta de Rusia pentru aprovizionarea cu gaz si o buna parte pentru desfacerea produselor sale agricole pe aceasta piata. Din cauza lipsei unui viitor clar pentru Moldova, ea se desearta de locuitorii sai.

De la obtinerea independentei sale in 1991, populatia tarii a scazut de la 4,3 milioane la 3,38 milioane in 2004 (data ultimului recensamant). 500 000 moldoveni se afla in prezent in UE, in principal in Italia si Portugalia. 30% din populatia activa e plecata, sustine Arcadie Barbarosie, directorul Institutului pentru Politici Publice, lasand in urma lor orfani ai imigratiei (29% din copiii Moldovei, potrivit UNICEF).

Necatand la ambitiile sale europene, democratizarea Moldovei nu este inca decat balbaiala. "Arestarile jurnalistelor se rarifica", sustine Paolo Berizzi, prim-secretar al delegatiei Comisiei Europene de la Chisinau, insa procedurile judiciare contra adversarilor politici sunt monede de schimb. Coruptia este in recesie lejera in mediul afacerilor, indica Transparency International, fiind la acelasi nivel cu Maroc. Insa nimic nu s-a schimbat privitor mica coruptie.

In aceasta tara agricola (30% din PIB), numai Chisinaul, care se aseamana cu alte orase sovietice ale anilor 1980, beneficiaza de un inceput de modernizare. Constructii in aer liber invecineaza centre de afaceri, casinouri si jeepurile lor, buticuri de telefoane mobile (1,6 milioane de abonati intre 3,3 milioane de populatie).

Cateva intreprinderi occidentale ca Metro, Orange, Societe Generale, Lafarge, Naf Naf, etc - si-au gasit locul intre casele pe pamant traditionale colorate in bej si biserici ortodoxe divizate, ca si orice altceva aici, intre rusofoni (16% din populatie) si romanofoni. Insa 29% din populatie traieste sub pragul saraciei. Si 35% din PIB este constituit din remiterile imigrantilor.

La Universitatea de Stat din Chisinau, tinerii studenti nu-si imagineaza sa astepte anul 2020 - data evocata de anumiti politologi drept data aderarii Moldovei la UE - pentru a se indrepta la ora europeana. "Noi traim inca intr-un sistem comunist. Nu-mi vad viitorul decat in alta tara a UE", sustine o doi studenti intevievati. Tanarul primar liberal al Chisinaului, Dorin Chirtoaca (29 de ani), aduce cu el speranta pentru schimbarea situatiei comparativ cu presedintele comunist.

Necatand la atacurile conducerii comuniste, noul primar, ales in iulie 2007, in cateva luni deja a ameliorat serviciile publice, democratizand primaria. "De la alegerea sa, manifestarile in strada sunt autorizate", subliniaza Berizzi.

Benita Ferrero-Waldner: CE a inceput reflectiile pe marginea unui nou document privind relatia cu Republica Moldova

2008-04-03T16:26:00.001+02:00

Sursa: DECA-press, 03/04/2008

Comisarul european pentru relatii externe, Benita Ferrero-Waldner, a declarat in cadrul conferintei de presa dedicata concluziilor pe marginea Programului Politicii de Vecinatate, prezentat, joi, la Bruxeless, ca Moldova a dovedit ca este interesata in perspectiva europeana.

Conform spuselor Benitei Ferrero-Waldner, Comisia Europeana a inceput reflectiile pe marginea unui nou document privind relatia cu Republica Moldova.

"Acest document va fi o etapa noua in relatia Moldovei cu UE. Pana acum Moldova a inregistrat multe progrese, dar mai are de lucrat la ceea ce tine libertatea de exprimare, combaterea coruptiei si consolidarea democratiei, a precizat ea.

Benita Ferrero-Waldner a anuntat ca, in principal, Comisia Europeana va majora volumul de asistenta financiara pentru Moldova. Ea insa nu a precizat care vor fi valoarea alocarilor suplimentare.

In perioada 2007-2010, Comisia Europeana ofera Republicii Moldova asistenta financiara in suma de 210 milioane de euro.

Burse pentru moldoveni la College de l'Europe (Belgia)

2008-04-02T13:40:00.001+02:00

The College of Europe is encouraging university graduates from countries covered by the European Neighbourhood Policy (ENP) and from Russia to apply to its 2008-2009 Master's programme in EU studies (the academic year will start in late August 2008 and will end in late June 2008). Full scholarships covering fees and living costs on campus are offered by the European Commission.

Citizens of the following countries are eligible: Algeria, Armenia, Azerbaijan, Belarus, Egypt, Georgia, Israel, Jordan, Lebanon, Libya, Moldova, Morocco, Palestinian Authority, Russia, Syria, Tunisia and Ukraine.

The College of Europe is one of the best and most prestigious post-graduate institutes of EU studies in Europe. It was founded in 1949 and currently has two campuses -- in Bruges (Belgium) and in Natolin (Warsaw, Poland).

The College of Europe is a thoroughly international institution -- the professors and students come from all over Europe and beyond (more than 40 countries are represented.) There are 270 students in Bruges and around 100 in Natolin.

The Bruges campus offers specialized Master's programmes in European Law, European Economics, EU Politics and Administration and EU International Relations and Diplomacy. Candidates need to have an academic background in one of these disciplines to be elligible.

The Natolin campus awards the degree of Master in European Interdisciplinary Studies. In the first semester, students take intensive courses on EU politics, law, economics and history. In the second semester, there is an opportunity to specialise in EU governance, the Single European Market, EU foreign relations, or EU neighbourhood policy. The Natolin campus welcomes candidates with a variety of educational qualifications -- most of the Natolin students have a background in areas such as political science, law or economics, but there is also a good number of very successful students with a literature, languages, history or science background. More information about the study programme of the College can be found at www.coleurope.eu.

College of Europe graduates typically find employment in EU institutions or national governments, consultancies, law firms, business, the academia and the media. The very close interaction of the students, who live together in Bruges and in Natolin, the life-long friendships born at the College, and the network of contacts that serve alumni throughout their professional lives are some of the best features of the College of Europe formula.

The languages of instruction and coursework are English and French.

Candidates must possess (at the end of the current academic year) a university degree of at least four years in duration.

The most important admissions criteria are, firstly, the motivation to come to the College and to study the EU (why does the candidate wish to study at the College? how can the experience help the candidate's career?), secondly, academic background (the quality of the diploma, grades etc.), and thirdly the language skills. Students must be able to follow lectures, communicate and write in English and in French. However, students who have a basic level of French and who resolve to attain an appropriate level before September will also be considered. Language proficiency may be verified during the interview, which is normally held by telephone. Detailed information about language requirements (which vary between the study programmes) can be found on www.coleurope.eu.

The standard deadline for applications passed in January. However, the deadline for citizens from countries covered by the European Neighbourhood Policy (named above) and from Russia is 11 April 2008.

General information about the application procedure can be found at http://www.coleurope.eu/template.asp?pagename=admisintro.

Specific information about the application procedure as adapted for citizens of ENP countries and Russia can be found at http://www.coleurope.eu/template.asp?pagename=admisscholar_ENPR.
Questions about the programme offered at the Natolin campus can be directed to Michal Miaskiewicz (michal.miaskiewicz(at)coleurope.eu)

Basescu continue sa ceara UE sa ofere o perspectiva clara Moldovei

2008-03-16T11:43:00.001+01:00

Sursa: Europa Libera, 12/03/08

Aflat in vizita in Suedia, presedintele roman Traian Basescu a spus ca Uniunea Europeana trebuie sa acorde Republicii Moldova o perspectiva europeana clara. Deocamdata, Uniunea Europeana a promis calitatea de membru doar tarilor din vestul Balcanilor, dintre care doua, Croatia si Macedonia, au statut de candidat. Romania insista ca Republica Moldova sa fie luata si ea in calculul viitoarelor extinderi.

FMI acorda R. Moldova un nou credit de 18 milioane de dolari

2008-03-16T11:40:00.001+01:00

Sursa: Europa Libera, 13/03/08

Fondul Monetar International va acorda Republicii Moldova o noua transa de imprumut, in valoare de 18,6 milioane de dolari, in cadrul mecanismului de finantare a cresterii economice si de reducere a saraciei, aprobat in mai 2006. Moldova a primit in baza acestui program fonduri insumand peste 124 de milioane de dolari.

Chisinaul la rascrucea Summitului NATO de la Bucuresti

2008-03-16T11:37:00.001+01:00

Sursa: Ziua, autor: George Roncea, 15/03/08

La summitul de la Bucuresti al NATO se observa ca NATO se centreaza mai degraba pe Balcani. Probabil Croatia, Albania si Macedonia vor primi invitatii la aderare. Desi accentul pe Balcani ar indeparta teoretic sansele potentiale ale unor tari de pe frontiera estica, raportul se pune diferit pentru Ucraina si Georgia, in timp ce Moldova tinde sa ramana in afara jocurilor, cu toate ca Rusia isi manifesta in mod egal opozitia fata de avansul NATO, in cele trei cazuri. E drept, Moldova condusa de Vladimir Voronin invoca statutul de "neutralitate", iar Romania inca nu se pronunta cum s-ar cuveni, ca primul si cel mai in drept vecin euroatlantic, care asigura si cea mai lunga frontiera a NATO si a UE. Planurile pe termen lung ale NATO nu pot sa ignore Moldova, daca au in calcul Ucraina si Georgia.

Articolul in detalii poate fi accesat aici.

Moldova pe ultimul loc in Europa la capitolul protectia dreptului de proprietate

2008-03-02T17:55:00.002+01:00

Alianta pentru Drepturile de Proprietate de la Washington DC (SUA) a publicat Indicatorul International al Drepturilor Proprietatii (IIDP) pentru anul 2008.

IIDP analizeaza 3 dimensiuni a dreptului proprietatii: mediul politic si juridic, protectia drepturilor la proprietatea fizica, si protectia drepturilor proprietatii intelectuale, si noteaza tarile lumii intre 1 si 10 puncte (10 = maximum). Potrivit clasamentului IIDP 2008, Moldova a fost notata cu 3,4 puncte din 10 si a fost plasata pe locul 109 din 115 din lume, pe acelasi loc ca si Paraguayul si Angola. Nota Moldovei a fost afectata negativ datorita notei proaste obtinute la capitolul protectia dreptului proprietatii intelectuale (1,9 din 10). Aceasta este confirmat si de studiul international de piratare a software din 2008 al Business Software Alliance in care este indicat ca circa 94% din software din R. Moldova in 2006 a fost piratat, plasand Moldova pe locul 2 in lume drept tara cu cel mai inalta rata de piratare a software (dupa Armenia, nr. 1 mondial).

Cea mai buna nota obtinuta de Moldova in clasamentul IIDP a fost la capitolul protectia drepturilor la proprietatea fizica (5.0 din 10), locul 86 din lume, pe aceeasi pozitie ca si Zambia, Cameroon, si Guyana.

Romania a fost plasata pe locul 62 (5.0 din 10 puncte la toate cele 3 capitole), Ucraina pe locul 83 (4.3/10), Rusia pe locul 92 (4.0/10). Primul loc in lume il detine Finlanda (8.6/10), iar ultimul loc este detinut de Bangladesh (2.9/10).

Republica Moldova continua sa figureze in lista tarilor cu riscuri politice sporite

2008-02-27T12:12:00.001+01:00

Sursa: DECA-press/EuroBlog, 27/02/08

Republica Moldova continua sa figureze pe harta mondiala a riscurilor ca fiind o tara cu riscuri politice sporite.

Compania americana de asigurarii AON si compania britanica de consultanta Oxford Analytica, specializata in analize politice si economice, au elaborat un clasament si o harta evaluand pentru fiecare tara in parte riscurile politice. In harta pentru anul 2008, AON a plasat Moldova in lista tarilor cu riscuri politice sporite.

Riscurile politice sporite in Moldova se datoreaza, in principal, riscurilor economice si existentei riscului nerambursarii imprumuturilor luate de R. Moldova de la creditorii internationali. In plus, Republica Moldova inscrie riscuri in domeniul judiciar, amestecului politicului in economie.

In afara de Republica Moldova, in Europa, printre tarile cu riscuri politice sporite, figureaza numai Belarus, Georgia si Armenia.

Clasamentul AON este unul din instrumentele de analiza si evaluare a tarilor in procesul de luare a deciziilor pentru investitorii straini si companiile implicate in comertul international.

Industria turismului din Bulgaria va angaja 5000 de bulgari moldoveni

2008-02-24T16:12:00.001+01:00

Sursa: Novinite (Bulgaria), 23/02/08

Asociatia bulgara a agentiilor de turism a anunta vineri seara ca Uniunea Proprietarilor din Slanicev Breag (Coasta de Soare) va semna contracte de angajare cu circa 5000 de noi lucratori din Moldova la sfarsitul lui februarie la Chisinau.

Scopul principal al operatorilor bulgari din Slancev Breag este de angaja studenti moldoveni pentru lucrari de vara in Bulgaria, insa lucratori necalificati vor fi de asemenea angajati.

Minoritatea bulgara din Moldova este vizata ca sursa de forta de munca deoarece astfel nu vor fi bariere lingvistice in comunicare intre angajatori si lucratori.

Acord international intre Moldova si Bulgaria este in proces de finalizare, care va permite legalizarea angajarii cetatenilor moldoveni in Bulgaria.

Proprietarii de hoteluri din zona Marii Negre sustin ca deficitul de brate de munca in industria turismului este intr-atat de mare incat multe din hoteluri si restaurante vor ramane inchise in aceasta vara.

Democratia si fericirea

2008-02-24T16:01:00.001+01:00

Sursa: Foreign Policy Magazine (SUA), autor: Eric Weiner, editia martie/aprilie 2008

In decurs de decenii politicienii si politologii s-au tinut de idea ca tarile libere au oameni fericiti. Acum, insa, o noua "stiinta a fericirii" intoarce pe dos aceasta ecuatie.

A calatori in Moldova inseamna a calatori intr-un teritoriu scufundat in desperare persistenta si adancita. Fetele oamenilor sunt triste si reprimate. Fiecare se deplaseaza melancolic, intr-un fel de "pas moldovenesc". Un nour de descurajare sta in aer, fiecare parte fiind reala, toxica, ca smogul din Los Angeles sau praful de carbune din Linfen, China.

Statistic, Moldova poate e cea mai nefericita tara din lume. Intre 1 (cel mai nefericit) si 10, moldovenii inscriu 4,5 puncte in sondaje privind starea fericirii. Ei sunt mai putin fericiti decat vecinii lor nefericiti - ucrainenii si romanii, si, inexplicabil, ei sunt mai nefericiti decat locuitorii Africii sub-Sahariene. Insa cel mai misterios ramane faptul ca nefericirea moldovenilor exista necatand la aparitia democratiei in tara lor.

Aceasta nu era prevazut sa se intample aici. Dispozitia moldovenilor, cat si a majoritatii fostelor tari sovietice, contravine axiomei adoptate in politica internationala: ca tarile democratice sunt tari fericite. Ori cu alte cuvinte - calea spre stralucirea tarii este construita cu ajutorul democratiei. Pana in prezent dezbaterile erau concentrate numai asupra modului de parcurgere a acestei cai si la ce cost. "Aceasta interpretare este atragatoare si sugereaza ca noi avem o solutie rapida pentru majoritatea problemelor lumii: adopteaza o constitutie democratica si fii fericit pentru totdeauna", sustine Ronald Inglehart, un profesor de la Centrul pentru Studii Politice a Universitatii din Michigan, care a petrecut cariera sa studiind relatia dintre democratie si fericire.

Exista doar o singura problema in acest truism atragator si care pare evident in sine. Nu este adevarat. "Sa presupui ca democratia va transforma automat oamenii in fericiti inseamna de a presupune ca "coada misca cainele", sustine Inglehart. Cu alte cuvinte, fondatorii tarilor cu intentii bune si exportatorii de democratie o iau pe dos. Nu faptul ca democratia transforma oamenii in fericiti, ci, dimpotriva, oamenii fericiti creaza democratii.

Stiinta satisfactiei

Aceasta descoperire remarcabila nu este pur si simplu o noua teorie nascuta din nimic. E bazata pe informatii solide pe care cercetatorii sociali care studiaza "stiinta fericirii" utilizeaza pentru a masura astfel de componente culturale ca increderea si fericirea, astfel cum cercetatorii politici au masurat in decurs de decenii nivelul democratiei prin compararea astfel de parametri ca libertatea presei si drepturile de vot.

Acesti cercetatori sociali masoara fericirea prin intermediul unei metodologii simple. Ei intreaba oamenii, "in general, cat de fericiti sunteti cu viata voastra din prezent?". Sondaje precum World Values Survey (Sondajul Mondial al Valorilor) au pus aceasta intrebare, cu putina variatie, oamenilor din peste 80 de tari, care corespunde la circa 85% din populatia planetei. Ei au produs o sumedenie de informatii. Desi aceasta informatie e de regula contradictorie, cateva configurari clare au aparut. De exemplu, stim acum ca tarile fericite tind a fi cele bogate, cu climate temperate, si, esential, democratii stabile.

Intrebarea, insa, este ce apare inainte: fericirea sau democratia? Contrariu gandirii noastre de mai devreme, exista tot mai multa evidenta ca populatia fericita, una unde oamenii sunt satisfacuti de vietile lor in general, este o necestate pentru democratie.

In anii optzeci, fericirea si democratia erau legate strans una de alta (cu o corelatie de 0.8), astfel fortificand teoria care presupune ca democratia este egala cu fericirea in mintea a multor politologi si politicieni. Insa apoi a sosit asa numitul al treilea val al democratiei, o multime de democratii infantile care au aparut din cenusa Uniunii Sovietice si statelor sale satelite din Europa de Est. Aceste tari nu au savurat un divident al fericirii, si, intr-adevar, ca si in Moldova, majoritatea lor sunt mai nefericite astazi decat pe timpurile sovietice. Astazi, corelatia intre fericire si democratie est doar de 0.25, mai putin decat o treime din cea din anii optzeci. In peste 200 de sondaje organizate de World Values Survey, 28 din 30 din cele mai nefericite tari inregistrate erau cele foste comuniste. Celelalte doua sodaje au fost organizate in Irak. In Rusia, buna starea (fericirea) si increderea au scazut abrupt de atunci de cand oamenii au inceput sa voteze in algeri relativ libere. Pana in 1995, majoritatea rusilor s-au descris ca nefericiti si nesatisfacuti cu vietile lor in general. La fel e adevarat si in cazul Moldovei si altor foste republici sovietice. (Apropos, mizeria rusilor exista inaintea recentelor atacuri a lui Putin asupra libertatilor)

Dispozitia in China insa contrasteaza cu cea din fostele state sovietice. In decursul ultemelor doua decenii, perioada in care China a inregistrat un boom economic, cetatenii sai au inregistrat nivele de satisfactie de doua ori mai mari decat cele a persoanelor din tarile sovietice. Aceasta, necatand la faptul ca China ramane un stat comunist unipartidal unde o cautare indiscreta pe Google poate sa te aduca in inchisoare.

Este clar ca democratia este doar o sursa a fericirii umane, si intr-adevar aceasta poate si nu e cea mai principala sursa. Cresterea economica pare sa afecteze fericirea nationala cel putin la fel ca si democratia. Cresterea economica ajuta incurajarea increderii intre cetateni si stat, iar increderea este esentiala pentru democratie. Iata de ce in tarile ca Korea de Sud si Taiwan, o explozie in cresterea economica a fost urmata de reforme democratice.

Evidenta fericirii demonstreaza ca oamenii fericiti sunt cu mult mai probabili de a exprima satisfactia cu regimul politic din tara lor, necatand la tipul regimului. Aceasta nu inseamna ca democratia nu are niciun rol. Democratia ofera o crestere a fericirii, ceilalti factori fiind egali. Insa factorii sunt foarte rar egali.

Unele studii arata ca democratiile lumii inregistreaza definitiv un "bonus de fericire". In 1999, economistii elvetieni Bruno Frey si Alois Stutzer au studiat efectele sistemului de democratie directa a tarii lor asupra nivelurilor fericirii. Elvetia este un laborator perfect pentru astfel de studii; tara imparteste o cultura comuna si o dezvoltare economica relativ justa. Insa gradul democratiei variaza de la o regiune la alta. Frey si Stutzer au intrebat circa 6 000 de rezidenti, cetateni elvetieni si straini, o intrebare: "Cat de satisfacuti sunteti cu viata voastra in general in prezent?". Ei au descoperit o corelatie clara intre vitalitatea democratiei directe si bunastarii subiective (fericirii), a fiecarei regiuni. Exemplul elvetian demonstreaza ca un pic mai mult de democratie face o tara dezvoltata, deja democratica ca Elvetia, putin mai fericita. Pentru elvetieni, democratia directa este suplimentara. Insa pentru tarile fara democratie, doar democratia de sine statatoare esta fara rost.

Eric Weiner, este un corespondent pentru National Public Radio, si autorul cartii: The Geography of Bliss: One Grump's Search for the Happiest Places in the World.

Europarlamentar roman solicita Bucurestiului sa sustina Chisinaul in vederea semnarii a unui nou acord de parteneriat dintre Moldova si UE

2008-02-15T12:43:00.001+01:00

Sursa: DECA-press/Prompt Media, 15/02/08

Europarlamentarul Titus Corlatean (PSD) a solicitat Guvernului Romaniei sa sprijine, la reuniunea viitoare a Consiliului de Afaceri Generale si Relatii Externe al UE (CAGRE), incheierea, pana la sfarsitul acestui an, de catre Uniunea Europeana, a unui nou Acord de parteneriat si cooperare aprofundata cu Republica Moldova.

Corlatean a precizat ca Romania trebuie sa urmareasca obtinerea unei pozitii unitare la nivelul Uniunii Europene care sa garanteze o vocatie europeana pe termen mediu pentru Republica Moldova. "Guvernul roman trebuie sa sprijine incheierea unui nou Acord UE-Moldova pana la sfarsitul acestui an, dar acest lucru presupune si ca autoritatile moldovene trebuie sa realizeze progrese substantiale in domeniul functionarii statului de drept, democratiei, drepturilor fundamentale ale omului", a declarat Corlatean.

In viziunea lui Corlatean, membru al Delegatiei Parlamentului European pentru relatia UE-Moldova, este nefiresc ca Uniunea sa acorde un statut preferential Ucrainei - aflata intr-o faza mult mai avansata de incheiere a unui acord cu Bruxellesul- fata de Republica Moldova.

Eurodeputatul a solicitat o implicare activa a oficialilor de la Bucuresti pentru a sprijini eforturile Republicii Moldova de apropiere de UE.

Vladimir Voronin recunoaste existenta unui "plan secret" privind diferendul transnistrean

2008-02-12T17:07:00.001+01:00

Sursa: Realitatea Romaneasca/Deutsche Welle/Mediafax

Presedintele moldovean Vladimir Voronin a declarat, intr-o intalnire cu mai multi ambasadori, ca diferendul transnistrean va fi solutionat pana la sfarsitul anului, confirmand practic ca negocierile cu Rusia ar avea loc in baza unui presupus "plan secret".

Anuntul vine dupa mai multe intrevederi la care Voronin a participat recent, cu oficiali din cadrul Comisiei Europene, OSCE si NATO, dar si dupa intalnirea, de saptamana trecuta, cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.

In cadrul intalnirii de vineri cu ambasadori europeni acreditati la Chisinau, Voronin si-a exprimat convingerea ca "locuitorii regiunii transnistrene vor alege si vor fi reprezentati in Parlamentul Republicii Moldova reunificate de dupa alegerile din 2009".

Presedintele moldovean a confirmat astfel ca negocierile cu Moscova ar avea loc in baza unui "plan secret", denuntat anul trecut de opozitia democrata si societatea civila din Republica Moldova si care a provocat ingrijorarea Statelor Unite si Uniunii Europene.

Presupusul plan secret prevede, printre altele, prezenta a cel putin 20 de politicieni transnistreni in Parlamentul de la Chisinau, schimbarea insemnelor statale ale Republicii Moldova, astfel incat ele sa nu se mai asemene cu cele ale Romaniei, garantii ca Republica Moldova nu va adera niciodata la NATO si mentinerea fortelor ruse in Transnistria.

Potrivit unor informatii, Chisinaul accepta conditiile prevazute de "planul secret", cu exceptia ultimei, referitoare la mentinerea prezentei ruse in regiunea transnistreana, conditie asupra careia insista Uniunea Europeana si Statele Unite.

Pana la gasirea unei solutii de compromis in aceasta problema, Moscova intentioneaza sa il convinga pe liderul de la Tiraspol, Igor Smirnov, sa accepte acest plan. Editia de luni a cotidianului Kommersant arata ca o delegatie rusa va efectua o vizita la Tiraspol, la inceputul lui februarie, in acest scop.

Daca acest obiectiv nu va fi indeplinit, Igor Smirnov va fi inlocuit, intr-o perioada scurta, cu presedintele sovietului suprem (Parlamentul de la Tiraspol) Evgheni Sevciuk.

Finantarea promisa de MAE roman in 2008 pentru R. Moldova "pune pe ginduri" puterea de la Chisinau

2008-02-12T17:05:00.001+01:00

Sursa: Cotidianul/NewsIn

Comunistii conservatori se declara ingrijorati de anuntul facut de ministrul roman de externe potrivit caruia R. Moldova va fi in 2008 unul dintre principalii beneficiari ai asistentei financiare acordate de Romania, suspectind intentii de finantare a partidelor, transmite corespondentul NewsIn.

Ministrul de externe Adrian Cioroianu a declarat recent ca Romania va sprijini Republica Moldova si in 2008, "cu intelepciune si deschidere", statul vecin fiind, in premiera, unul dintre principalii beneficiari ai proiectelor de asistenta oficiala pentru dezvoltare gestionate de MAE.

Articolul in detalii poate fi accesat aici.

Jan Marinus Wiersma: Republica Moldova ramine intr-un con de umbra la Bruxelles

2008-02-12T17:03:00.001+01:00

Sursa: Cotidianul/NewsIn

Conflictul transnistrean si lipsa vointei politice de a reforma economia tin Republica Moldova intr-un con de umbra la Bruxelles, desi tara ar putea beneficia mai mult de investitii straine, daca ar folosi inteligent relatia cu UE, a declarat pentru NewsIn europarlamentarul Jan Marinus Wiersma.

Intrebat ce perspective europene are R. Moldova in acest moment, europarlamentarul Jan Marinus Wiersma, membru in delegatia comisiei de cooperare UE-Moldova, a raspuns ca "Moldova este o tara mica, asa ca nu beneficiaza de multa atentie aici (la Bruxelles, n.r.), ca Ucraina de exemplu". Motivele ar fi legate de lipsa reformelor economice si de problema transnistreana, a explicat Wiersma. Vicepresedintele grupului socialist din Parlamentul European a criticat insa autoritatile de la Chisinau si pentru faptul ca nu folosesc instrumentele de cooperare cu UE.

Articolul in detalii poate fi accesat aici.

Moldovenii ar putea sa treaca prin România, Cipru si Bulgaria fara vize de tranzit

2008-02-11T10:41:00.001+01:00

Sursa: DECA-press, 11/02/08

Intr-un interviu acordat postului de radio Europa Libera, ministrul de Externe al Romaniei, Adrian Cioroianu, a anuntat despre simplificarea procesului de tranzitare a Romaniei de catre cetatenii moldoveni spre tarile din spatiului Schengen.

"Si in Romania, si in Bulgaria, si in Cipru cetatenii moldoveni, posesori ai unei vize Schengen, nu vor mai avea nevoie de vize de tranzit", a spus ministrul roman.

Cioroianu a apreciat ca decizia a fost luata de Parlamentul European si va intra in vigoare in doua sau, cel mult, trei luni.

Romania, Bulgaria si Ciprul sunt singurii noi membri ai Uniunii Europene care nu fac parte inca din spatiul Schengen. Sofia si Bucurestiul au anuntat recent ca doresc sa adere la zona fara frontiere in anul 2011.

SUA ofera asistenta la reabilitarea a circa 550 kilometri de drum in R. Moldova

2008-01-28T20:03:00.001+01:00

Sursa: DECA-press, 28/01/08

In cadrul programului de asistenta deplina Compact al guvernului american ar putea fi reabilitate cel putin cinci trasee, inclusiv in regiunea transnistreana, pana la granita cu Ucraina.

Lungimea totala de drum propusa spre reabilitare in cadrul Programului Compact este de peste 545 kilometri, iar costul estimativ este de aproximativ 250 mln USD.

Moldova a devenit eligibila pentru asistenta deplina Compact la 8 noiembrie 2006. In prezent, are loc definitivarea componentelor propunerii de tara ce va fi prezentata Corporatiei. Asistenta Compact va fi acordata sub forma de investitii nerambursabile in domenii ce joaca un rol important in accelerarea cresterii economice.